Donald Trump amenință din nou NATO, pe fondul războiului din Iran
Fostul președinte american, Donald Trump, continuă să testeze limitele cooperării internaționale, amenințând cu dinamitarea NATO pentru a doua oară în 2026. De data aceasta, nemulțumirile sale vizează lipsa de sprijin din partea aliaților în conflictul din Iran. Anterior, Trump a făcut valuri cu intenția sa de a pune stăpânire pe Groenlanda.
Relațiile tensionate cu aliații europeni
Criticile lui Trump la adresa NATO nu sunt noi. El a descris alianța drept un „tigru de hârtie” și a sugerat posibilitatea retragerii Statelor Unite. La o întâlnire cu secretarul general NATO, Mark Rutte, Trump și-a exprimat dezamăgirea față de sprijinul insuficient din partea unor state membre. Trump a amintit pe platforma sa de socializare „Truth Social” de faptul că NATO nu a sprijinit SUA în dorința sa de a controla Groenlanda. „NATO NU A FOST ACOLO CÂND AM AVUT NEVOIE DE EI, ȘI NU VOR FI ACOLO DACĂ VOM AVEA NEVOIE DE EI DIN NOU”, a scris Trump.
Este puțin probabil ca Trump să poată retrage legal Statele Unite din NATO, o prevedere pe care Congresul a instituit-o pentru a limita potențialele decizii radicale ale fostului președinte. Un amendament din 2023, susținut de actualul secretar de stat Marco Rubio, obligă Congresul să aprobe o eventuală retragere. Totuși, astfel de declarații pot avea efecte considerabile, inclusiv posibile retușări ale strategiei Alianței Nord-Atlantice, dar și reconfigurarea pozițiilor statelor membre în raport cu SUA și cu Europa.
Opinia publică americană, împărțită
Pe fondul războiului din Iran și a acțiunilor lui Trump, sondajele de opinie arată o ușoară diminuare a sprijinului pentru NATO în rândul republicanilor. Un sondaj Pew Research Center din martie 2026 a indicat o scădere a numărului republicanilor care consideră că NATO aduce beneficii Statelor Unite. Cu toate acestea, majoritatea americanilor încă apreciază alianța. Rămâne de văzut ce impact va avea acest conflict asupra unității NATO.
Conform unui sondaj AP-NORC din februarie 2026, înainte de izbucnirea războiului din Iran, 70% dintre americani considerau că apartenența la NATO este „foarte” sau „oarecum” benefică pentru SUA. Un sondaj Gallup din aceeași lună arăta că peste trei sferturi dintre americani susțineau menținerea sau creșterea angajamentului SUA în cadrul NATO. Gallup arăta, de asemenea, că aproximativ 6 din 10 republicani sprijineau creșterea sau menținerea angajamentului actual.
Urmări potențiale
Donald Trump are capacitatea de a afecta alianța chiar și fără a o părăsi oficial. Se discută deja în administrația Trump despre posibilitatea retragerii trupelor americane din țările considerate prea puțin cooperante în legătură cu Iranul. Trump a mai criticat aliații NATO pentru barierele comerciale, abordarea lor față de Rusia și lipsa de cheltuieli pentru apărare.
Politica externă a lui Trump legimează, într-o oarecare măsură, acțiunile președintelui rus, Vladimir Putin, pe scena mondială. Declarațiile fostului președinte american riscă să slăbească principiile unei ordini internaționale bazate pe reguli. Efectele războiului din Iran se vor resimți pe termen lung, inclusiv asupra viitorului NATO.
În prezent, Nicușor Dan este președintele României, Ilie Bolojan este prim ministru și Marcel Ciolacu conduce PSD. Mircea Geoană este fost secretar general NATO.
