Trei ani de controverse și anchete. La Buftea, o troiță cu simboluri legionare face în continuare subiectul unor întrebări fără răspunsuri clare

La intersecția străzilor Mărășești și Abator din Buftea, o troiță încărcată de simboluri legionare continuă să fie o prezență discretă, dar totodată controversată pentru localnici și autorități de aproape un deceniu. Amplasată pe un teren concesionat de primărie, aceasta a devenit centrul unor anchete și dezbateri despre modul în care reprezentațiile istorice și simbolurile extremiste pot fi tolerate sau eliminate în mediul public.

Concesiunea controversată și legăturile de familie

Primăria Buftea a atribuit terenul pe care a fost ridicată troița în 2014 unei asociații numite „Dumnezeu, Neam și Țară”. La acea vreme, această entitate era recent înființată, iar contractul de concesiune, valabil pe toată durata existenței monumentului, prevedea inițial o folosință gratuită. Surprinzător, între membrii fondatori ai asociației figurează și Margareta Pistol, vicepreședinte și sora primarului Gheorghe Pistol, ceea ce ridică întrebări despre influențe și conexiuni în procesul de atribuire a terenului.

După zece ani de la concesiune, terenul a devenit, cel mai mult, subiect de controverse, mai ales în contextul simbolurilor afișate pe troiță. În timp ce la momentul atribuirii oficiale era prevăzut ca structura să fie ridicată în maxim un an, termenul a fost depășit, iar în 2017, contractul a fost extins la patru ani, fără explicații clare din partea autorităților.

Symbolistica și extinderea neautorizată

Troița enervează însă nu doar prin vechime, ci mai ales prin încărcătura simbolurilor reprezentate. Potrivit documentelor și relatărilor martorilor, monumentul include simboluri naziste și legionare, în special semnul Gărzii de Fier, aripa militară a Mișcării Legionare. În ultimii ani, în perioada pandemiei, troița a fost extinsă ilegal, cu o construcție din lemn, pe un teren al statului, fără autorizație. Această adăugire, cu afișe și colaje de fotografii cu lideri legionari, a fost ridicată fără aprobarea autorităților și a fost demolată la intervenția consilierului local USR, Bogdan Tobă, după o sesizare publică.

Mutarea terenului și încercările de a ascunde simbolurile a fost doar o parte din războiul simbolurilor legionare în spațiul public. Ulterior, parcela a fost concesionată unei alte entități, „Dumnezeu, Popor și Țară”, condusă de Adrian Grigoriu, despre care se știe că are simpatii legate de ideologia legionară. În aceste condiții, autoritățile și organismul de cercetare penală au fost puse în alertă, iar Parchetul din Buftea a deschis o anchetă, de aproximativ un an, legată de modul în care aceste simboluri și construcțiile au fost gestionate.

Context și implicații politice

Prezența troiței și simbolurile legionare din Buftea nu sunt izolate. În ultima vreme, astfel de cazuri au reapărut în atenția opiniei publice, extrapolând probleme legate de extremism, fascism și intoleranță. Într-o țară unde memoria evenimentelor istorice și valorile democratice sunt uneori încă puse sub semnul întrebării, astfel de monumente devin puncte de discuție nu doar despre validitatea lor, ci și despre limitele libertății de exprimare și responsabilitatea locală.

În timp ce anchetele continuă, și sursele implicate indică faptul că faptele sunt încă în procedură, situația de la Buftea este un exemplu clar despre cum simbolurile extremiste se pot infiltra în spațiul public, aproape de ochii autorităților, în condițiile în care urbanismul și legislația nu întotdeauna reușesc să țină pasul cu asemenea manifestări. Rămâne de urmărit dacă, în următoarele luni, autoritățile vor reuși să soluționeze această situație și să stabilizeze limitele între libertatea de exprimare și prevenirea propagandei extremiste în spațiul public românesc.