Războiul pentru supremație în domeniul inteligenței artificiale nu se desfășoară doar pe terenul figurilor spectaculoase, precum modelele de limbaj sau roboții avansați, ci în principal în domeniul microcipurilor. Procesoarele grafice Nvidia și echivalentele lor chinezești sunt esențiale pentru desfășurarea activităților în centrele de date care antrenează cele mai avansate modele AI, precum ChatGPT sau DeepSeek. În ultimii ani, această competiție s-a transformat într-un conflict geopolitic complex, implicând sancțiuni, embargouri și negocieri la cel mai înalt nivel.

Cine a început și cum a escaladat conflictul pentru cipuri

Conflictul are origine în temerea Washingtonului privind supremația Beijingului în producția de semiconductori, un sector critic pentru economia modernă. În 2022, administrația Biden a lansat „Chips Act”, acordând subvenții de miliarde de dolari pentru stimularea industriei de procesare a cipurilor din SUA și a impus restricții privind exporturile de GPU-uri avansate către China. Scopul era reducerea riscurilor militare și limitarea accesului Chinei la tehnologie de ultimă oră.

Ulterior, restricțiile s-au intensificat:

– Liste negre pentru companii chineze.
– Interdicții de vânzare pentru cipurile Nvidia, precum A100 și H100.
– Control strict asupra echipamentelor și tehnologiei de fabricație.

Deși administrația Biden părea să mențină restrictii dure, fostul președinte Donald Trump a relaxat unele reguli în 2025, inclusiv un acord pentru exportul anumitor cipuri către China, cu condiții stricte. Astfel, jocul de putere s-a mutat și în sfera diplomatică, în încercarea de a balansa interesele economice și de securitate națională.

Cipurile Nvidia, „super-creierele” AI

GPU-urile precum A100, H100 sau H200 reprezintă infrastructura de bază pentru AI de ultimă generație. Aceste procesoare pot realiza calcule de mii de ori mai rapid decât procesoarele tradiționale, fiind indispensabile pentru antrenarea modelelor de limbaj mari și simulări complexe. Costurile acestor cipuri pot ajunge la zeci de mii de euro pentru un singur model, iar pentru a susține cele mai avansate programe AI, centrele de date au nevoie de numeroase astfel de procesoare.

În același timp, SUA încearcă să păstreze un avantaj tehnologic, limitând accesul Chinei la cele mai performante GPU-uri. Beijingul investește puternic în proprie industrie de cipuri, precum Huawei Ascend și tehnologii ale companiei SMIC, pentru a diminua această diferență.

Cealaltă parte a conflictului – suveranitatea algoritmică în China

China accelerează dezvoltarea propriilor modele AI, precum DeepSeek, și urmărește obținerea „suveranității algoritmice”. Scopul este reducerea dependenței de hardware și software american, pentru a controla complet tehnologia strategică.

În această competiție, alte țări sunt afectate de restricțiile impuse de SUA și de oferte chinezești. Accesul la cipuri devine o problemă globală, influențând politicile externe și dezvoltarea AI la scară largă.

Politici și control global asupra chipurilor

În final, această confruntare nu este doar o dispută comercială, ci o luptă pentru dominare în era inteligenței artificiale. Fiecare decizie privind exporturile de GPU-uri modifică echilibrul de putere mondial. Controlul asupra cipurilor devine astfel un instrument strategic în dictarea regulilor jocului.

Este esențial pentru toate părțile implicate să urmărească evoluțiile din domeniu, pentru a înțelege impactul asupra securității și tehnologiei globale. Continuitatea monitorizării acestor evoluții asigură reprezentarea corectă a intereselor și evitarea surprizelor în acest context geopolitic complex.