România are un gap TVA semnificativ, care a fost de circa 30% în anul 2022, fiind cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Acest lucru înseamnă că Fiscul nu reuşeşte să încaseze suma teoretică estimată din TVA. Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Adrian Nica, a explicat că autoconsumul este un specific al României. El a oferit exemple clare, precum modul în care se tratează gemul preparat în casă de bunici.

Gap-ul de TVA este calculat ca diferența dintre încasările ipotetice și cele efective. În 2022, România trebuia să încaseze aproximativ 137 de miliarde de lei din TVA, dar a încasat doar puțin sub 95 de miliarde de lei.

Raportul “VAT GAP in the EU” realizat de Center for Social and Economic Research – Oxford Economics pentru Comisia Europeană arată cum este tratat autoconsumul. Abordarea în calculul gap TVA este de sus în jos, adică pleacă de la date macroeconomice și apoi fac ajustări pentru a obține date mai apropiate de realitate.

În cazul consumului final al gospodăriilor, care este o parte importantă din consum și astfel din baza teoretică de impozitare, autorii precizează că cifrele sunt corectate cu producția pentru consumul propriu. Ajustările pentru autoaprovizionarea cu produse alimentare și agricole și pentru consumul intermediar al lucrărilor de construcții sunt luate în considerare.

Deși ponderea sumelor neîncasate s-a redus față de 2021 cu 4 puncte procentuale, România rămâne departe de țările vecine la decalajul de colectare. Bulgaria are un gap TVA de sub 8%, Ungaria de puțin peste 2%, Slovacia de 15% și Slovenia de 9%.

Raportul prezintă măsurile luate de guverne și efectele lor, precum și o comparație cu eficacitatea în funcție de țară. Spre exemplu, legarea caselor de marcat la Fisc a avut cea mai mică eficacitate la creșterea încasărilor în România, de 1,6% la încasări, față de 3,2% în Ungaria. SAF-T a adus însă circa 5% în toate țările analizate la introducere.

Raportul mai prezintă și mai multe motive pentru care eficiența măsurilor este mai redusă în România. Printre acestea se regăsesc comunicarea și sprijinul insuficient din partea guvernului pentru întreprinderi, o povară a conformității percepută ca ridicată și soluțiile digitale sub standarde furnizate.

În concluzie, raportul sugerează că problemele de încasare ale statului român vin din modul în care statul și autoritățile sale realizează și aplică legislația fiscală, și nu din autoconsum. Această perspectivă este susținută de experții intervievați, care arată că digitalizarea administrației publice în România pare a fi în prezent mai puțin dezvoltată.



Sursa articol