un sondaj recent realizat de inscop research, efectuat în perioada 25 octombrie – 2 noiembrie 2025, arată că preferințele electorale ale românilor variază semnificativ în funcție de vârstă, cu tendințe distincte între generații. dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 34% dintre persoanele sub 30 de ani ar vota aur, 16% sens, 14% usr, 13% pnl, 9% psd și 5% pot, ceea ce sugerează o orientare clară a tinerilor către partidele care promit schimbare și reformă.

contrastul dintre generația 18–29 de ani și cea de peste 60 de ani este izbitor, două treimi dintre tineri votând cu aur, sens și usr, în timp ce două treimi dintre seniori votează cu psd și aur, ilustrând două blocuri politice distincte. această polarizare reprezintă o provocare majoră pentru coeziunea democratică și pentru capacitatea sistemului politic de a formula politici incluzive care să răspundă nevoilor și așteptărilor tuturor generațiilor.

practic, dacă ar vota doar tinerii de 18-29 de ani, un partid neparlamentar precum sens ar fi al doilea partid al româniei, în timp ce pentru persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, acest partid nu există, ceea ce evidențiază o diferență valorică între generațiile formate în contexte socio-politice distincte. sprijinul dominant acordat aur de către categoriile de vârstă 30–44 ani indică o posibilă maturizare a unei orientări anti-sistem care transcende nemulțumirea conjuncturală.

în ceea ce privește categoria de vârstă 18-29, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 34% dintre persoanele sub 30 de ani ar vota aur, 16% sens, 14% usr, 13% pnl, 9% psd, 5% pot, 3% udmr, iar 3% sos românia. în categoria de vârstă 30-44, 50% dintre persoane ar alege să voteze cu aur, 18% usr, 11% pnl, 8% psd, 3% udmr, iar 3% pot. pentru categoria 45-59, 41% dintre votanți își exprimă preferința pentru aur, 19% pnl, 15% psd, 12% usr, 6% udmr, 2% pot, 2% sos românia, iar 1% sens.

în cele din urmă, sondajul realizat de inscop research evidențiază o polarizare accentuată între generații, electoratul tânăr și adult activ privilegiind aur, în timp ce segmentul 60+ rămâne orientat în proporții ridicate spre psd. această diferență semnalează o scindare valorică între generațiile formate în contexte socio-politice distincte și sugerează transformări profunde în modelul de socializare politică, necesitând o abordare incluzivă și o înțelegere profundă a nevoilor și așteptărilor tuturor categoriilor de vârstă pentru a asigura o coeziune democratică puternică.