O revoluție tăcută se desfășoară în paradisul startup-urilor, unde cultura muncii intensive și a sacrificiilor personale se transformă radical. Dacă până acum mitologia Silicon Valley promova ideea de „work hard, play hard”, în sfârșit vedem o schimbare de paradigma, unde, din dorința de a ajunge rapid și fără compromisuri, tinerii antreprenori adoptă stilul „monk mode”. O tendință care pare să rescrie regulile succesului, punând accent pe austeritate, control și eliminarea distragerilor, cam în contrast cu poveștile de succes ale milionarilor care petrec pe plaje și trăiesc în lux.

Asceticismul ca strategie de antreprenoriat

Fenomenul devine tot mai vizibil în rândul celor din ecosistemul tech, unde ritmul de lucru extrem, rutina rigidă și frica de a pierde terenul competitiv spun ultima cuvânt. Mahir Laul, fondatorul Velric, nu se sfițează să declare că prioritizează „sala și munca”, respingând orice distragere precum întâlnirile romantice sau ieșirile în oraș. La fel ca și alții din aceste cercuri, el adoptă stilul „monk mode”, inspirat de conceptul „nunț mode”, în care fiecare moment este planificat cu minutiozitate pentru a maximiza eficiența și a evita orice pierdere de timp.

Astfel de practici sunt justificate de presiunea uriașă a industriei, unde competiția pentru inovație în domenii precum inteligența artificială devine brutală. În aceste condiții, tinerii antreprenori simt nevoia să se dedice complet, ceea ce implică, adesea, sacrificarea vieții personale în numele unui obiectiv mai mare. Ritmul 996 — de la ora 9 dimineața până seara târziu, șase zile pe săptămână — devine, pentru mulți, un standard de aur, chiar dacă nu toți îl practică în mod literal. Ideea este clară: dacă vrei să reușești, trebuie să fii neobosit și mereu pe val, iar orice petrecere sau ieșire socială pare a fi o risipă de resurse și timp prețios.

Risc ascuns: izolarea și controlul excesiv asupra vieții

Această obsesie pentru eficiență se traduce adesea prin eliminarea completă a relațiilor romantice, considerate „distrageri” sau surse de emoții nepotrivite care pot deraia concentrarea. Annie Liao, o figură cunoscută în acest mediu, spune răspicat: „Fiecare seară petrecută afară e timp pe care l-ai fi putut băga în startup”. În mentalitatea acestor tineri, datingul devine un „task” cu riscuri, un consum inutil de energie, un alt potențial factor de vulnerabilitate. Multe dintre aceste decizii sunt motivate de dorința de a controla totul, de a evita riscurile, dar și de a păstra o stare de „performanță constantă”.

Pentru câțiva, însă, abstinența nu reprezintă doar o formă de sacrificiu, ci și o formă de protecție. În fața presiunii de a livra constant rezultate, cei mai mulți preferă să se concentreze pe muncă și pe controlul complet asupra vieții lor, evitând complexitatea și imprevizibilul relațiilor personale. În aceste cercuri, identitatea și succesul sunt legate strâns de performanță, iar orice pauză sau eșec emotional este perceput ca un semn de slăbiciune.

Efectele pe termen lung: productivitate versus burnout

Pentru mulți, rutina strictă aduce beneficii pe termen scurt: focus sporit, productivitate crescută și rezultate rapide. Însă, pe măsură ce timpul trece, această „austeritate” poate duce la un burnout profund, marcat nu doar de oboseală fizică, ci și de senzația de gol interior și cernere mentală. Este această cursă fără oprire, în care toate momentele de relaxare sunt considerate pierdere, care poate submina sustenabilitatea antreprenoriatului pe termen lung.

În plus, izolarea socială, aliată acestei rutine extrem de rigide, poate deveni un alt val de probleme. Dacă singurul suport îl reprezintă compania, e aproape inevitabil ca, odată ce aceasta pățește eșecul, întregul sistem de sprijin să se destrame. Noile tendințe și studii arată tot mai clar că, în căutarea performanței maxime, se poate ajunge, în final, la o criză identitară și personală.

În contextul industriei tech, unde crearea valorii și viteza de execuție sunt adesea considerate cele mai importante, aceste tendințe de austeritate și control pot părea o soluție temporară. Însă, în peisajul complex al vieții și al antreprenoriatului, echilibrul între muncă și viața personală rămâne cheia unui succes durabil și autentic, chiar dacă, în sine, această cale se dovedește mai dificil de urmat.