Inteligența artificială generativă nu mai este o tehnologie de nișă sau o simplă descoperire experimentală; ea a devenit o parte integrantă a cotidianului, în special pentru tinerii din Europa. Conform datelor recente, până în anul 2025, modul în care această generație utilizează AI-ul schimbă fundamental interacțiunea cu tehnologia, influențând profund educația, viața personală și competențele digitale. Cifrele arată o ruptură clară între generații: aproape două treimi dintre europenii cu vârste între 16 și 24 de ani au folosit instrumente de inteligență artificială generativă în ultimul an, aproape dublu față de media generală a populației adulte. Acest fapt indică nu doar o adoptare rapidă, ci și o nouă percepție asupra tehnologiei, unde AI-ul devine un instrument firesc, înțeles și utilizat, nu mai mult o inovație de laborator.

Tinerii și integrarea AI-ului în viața cotidiană

Pentru tânăra generație, AI-ul nu mai reprezintă o tehnologie futuristă, ci un workhorse pentru activitățile zilnice. Aproximativ jumătate dintre aceștia folosesc AI-ul pentru scopuri personale: crearea de conținut, divertisment, organizare personală ori pentru explorare de informații. Este o utilizare firescă, naturală, care integrează aceste instrumente în modul lor de a naviga lumea digitală. În plus, aproape 40% dintre tineri recurg la AI în cadrul procesului educațional, în școli sau universități, pentru a documenta, învăța asistat sau pentru a rezolva sarcini. Spre deosebire de populația adultă, unde utilizarea AI-ului în mediul formal de învățare este mai limitată, tinerii înțeleg această tehnologie ca pe o componentă a infrastructurii educației informale.

În același timp, accesul la platforme AI aproape că nu mai depinde de vârstă, însă structura pieței muncii limitează momentan utilizarea acesteia în sfera profesională, întrucât mulți tineri încă nu au intrat pe piața forței de muncă. Totuși, acumularea de competențe în domeniul AI în adolescență și tinerețe prefigurează o schimbare profundă a dinamismului pieței muncii din viitorii ani, când acești tineri vor fi deja familiarizați cu aceste tehnologii pentru a-și construi carierele.

În context european: decalaje și perspective

Cu o privire mai largă asupra Uniunii Europene, situația diferă considerabil de la țară la țară. În timp ce în state precum Olanda, Scandinavia sau Danemarca peste 80% dintre tineri folosesc regulat AI-ul, în România, procentul este sub 50%. Acest decalaj se explică prin multiple factori: infrastructură digitale insuficient dezvoltată, deficiențe în educația digitală, dar și o cultură tehnologică mai puțin integrată. În aceste condiții, AI-ul devine un nou indicator al inegalității digitale, amplificând diferențele nu doar între generații, ci și între state.

Evoluția rapidă a tehnologiei face ca AI-ul să nu mai fie doar o tendință a viitorului, ci o realitate prezentă pentru tinerii europeni. Pentru aceștia, AI-ul nu mai reprezintă o inovație disruptivă, ci o parte integrantă a mediului digital în care trăiesc, învățând, socializând și chiar construind perspective profesionale. Diferența majoră, însă, se va tranșa în următorii ani în modul în care aceste tineri entuziasmați înțeleg și folosesc critic aceste instrumente, față de cei pasivi sau chiar sceptici.

Pe măsură ce tehnologia avansează, se conturează un adevăr în plină formare: inteligența artificială, odată considerată un instrument din domeniul futurist, a devenit deja o componentă esențială a existenței digitale. În timp ce unele țări se luptă cu decalaje, altele încep să integreze AI-ul în strategii de alfabetizare digitală, construind astfel fundamentul unei noi societăți în care competențele în domeniu vor fi critice. În această ordine de idei, următorii ani vor fi definiți nu doar de viteza de adoptare, ci și de modul în care societățile vor reuși să înțeleagă și să gestioneze responsabil aceste capacități tehnologice, pentru a evita riscurile unei rătăciri în inegalități tot mai adânci.