Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov, marchează o abordare nouă în relațiile economice ale județului, în condițiile tensionate legate de alocările bugetare pentru 2026. Dincolo de criticile aduse actualului proiect legislativ, Thuma a reușit să intre într-un dialog direct cu investitori turci și cu reprezentanții ambasadei acestei țări, semnalând intenția de a dezvolta colaborări solide pentru infrastructură și economie locală.

Discuțiile de săptămâna trecută, organizate la sediul Consiliului Județean, au avut ca scop main focus crearea unui ambiant favorabil pentru investiții și extinderea afacerilor turcești în zona Afumați, precum și întărirea legăturilor dintre Turcia și Ilfov. Thuma a precizat că întâlnirea cu ambasadorul turc în România, Özgür Kıvanç Altan, a fost „una aplicată și productivă, axată pe investiții și pe dezvoltarea zonei Afumați”. El a adăugat că „mediul de afaceri să aibă toate condițiile pentru a se extinde, pentru a crea locuri de muncă și pentru a contribui la creșterea economică a comunității locale”.

Președintele CJ Ilfov a subliniat rolul județului ca „punct strategic” pentru investițiile turcești, accentuând faptul că peste 17.000 de companii cu capital turcesc activează deja în România și că Turcia este printre cei mai importanți parteneri comerciali ai României din afara Uniunii Europene. În contextul acestor relații solide, el a menționat că proiecte concrete și colaborări directe creează stabilitate și oportunități pentru economia locală, asigurând o dezvoltare durabilă.

Însă, în același timp, Hubert Thuma a reafirmat problemele legate de buget și redistribuție fiscală. În criticile sale față de proiectul bugetului de stat, el solicită o majorare de 500% a fondurilor alocate județului în 2026 față de anul precedent. Motivul principal stă în dezechilibrul între taxele plătite de locuitorii din Ilfov și sumele repartizate administrației locale. Într-un exemplu concret, el a prezentat că 127.284 de ilfoveni lucrează în București, făcând ca impozitul plătit să fie direcționat în mare parte către bugetul Capitalei, lăsând județul să suporte costurile pentru infrastructură, educație și utilități.

De asemenea, Thuma a exprimat nemulțumiri legate de actuala formă a mecanismului fiscal, care, în opinia sa, dezavantajează județul ilfovean. În 2022, Ilfov a primit doar 100 de milioane de lei din cotele defalcate, fiind afectat de legea privind repartizarea unui procent de 1,5% din impozitul pe venit pentru Primăria Generală a Capitalei. În contextul acestor dificultăți, președintele a propus realizarea unui buget comun pentru București și Ilfov, în cazul unei eventuale reorganizări administrative, susținând ideea că repartizarea impozitului pe venit trebuie să se facă proporțional cu populația fiecărei entități, ceea ce ar putea aduce județului Ilfov de cel puțin cinci ori mai mulți bani decât în prezent.

Perspectivele pentru Ilfov rămân însă marcate de această poziție fermă față de actualele politici fiscale și planurile de reorganizare administrativă. Hubert Thuma vorbește de o necesitate de a consolida parteneriate și de a crea mecanisme financiare care să susțină creșterea economică și infrastructura locală. În același timp, el continuă să atragă atenția asupra faptului că, fără un județ Ilfov funcțional și susținut adecvat, dezvoltarea Bucureștiului riscă să devină ineficientă, amenințată de probleme de trafic, deșeuri și alte dificultăți administrative.

În timp ce negocierile pentru bugetul pe viitorul an sunt în plină desfășurare, declarațiile lui Thuma despre investițiile turcești și despre necesitatea unei redistribuiri juste a fondurilor indică o direcție clară: Ilfov vizează consolidarea poziției sale în plan economic, propunând o abordare proactivă pentru a contracara lipsurile financiare și a asigura o creștere sustenabilă, cu suportul partenerilor internaționali. În același timp, tensiunile din sânul politicii locale și naționale continuă să modeleze peisajul acestei regiuni în plină schimbare.