Președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, a ieșit recent în evidență prin critici dure la adresa proiectului de buget pe 2026, solicitând o majorare de 500% a fondurilor alocate față de anul anterior. Într-un climat tensionat, Thuma acuză un dezechilibru structural între taxele plătite de ilfoveni și sumele care revin județului din bugetul central, punând accent pe inechitățile fiscale generate de actualul mecanism de redistribuire. El a folosit declarații ale fostului său coleg de partid, Ilie Bolojan, pentru a justifica necesitatea unei reforme, subliniind că actuala situație afectează direct comunitatea ilfoveană.

Disputele legate de bugetul de stat indică nu doar o criză financiară, ci și o profundă tensiune administrativă între București și județul satelit. Hubert Thuma susține că actualul mecanism fiscal este depășit și condamnă modul în care veniturile generate de rezidenții din Ilfov, în special navetiștii care locuiesc în județ, sunt confiscate de bugetul central sau chiar de Primăria Capitalei. Disputa grimă implică o sumă impresionantă, de peste un miliard de lei anual – echivalentul a peste 200 de milioane de euro – reprezentând contribuțiile navetiștilor spre București, dar care nu se întorc la Ilfov pentru satisfacerea nevoilor locale.

Pentru a întări solicitarea, Hubert Thuma a prezentat o analiză financiară ce evidențiază diferențele majore între locul unde se produce venitul și cel unde se consumă resursele publice. Concret, 127.284 de persoane domiciliate în Ilfov sunt angajate în București, iar salariul mediu brut în Capitală, de 11.928 de lei, generează lunar impozite în valoare de 775 de lei per salariat. Dacă această sumă se multiplică cu numărul angajaților și cu cele 12 luni ale anului, rezultă o sumă totală de peste 1,18 miliarde de lei, care, în teorie, ar trebui să se întoarcă în buzunarele comunității din Ilfov pentru a finanța școli, drumuri și alte servicii locale. În realitate, ultimii ani au demonstrat că aceste fonduri sunt mult mai mici decât ar fi nevoie, iar în 2025 județul a primit doar 100 de milioane de lei, deși prevederile legale indicau că ar fi trebuit să primească proporțional cu contribuțiile.

Mai mult, Thuma este de părere că soluția ar fi instaurarea unui buget metropolitan comun pentru București și Ilfov, iar repartizarea impozitelor pe venit să fie proporțională cu populația fiecărei zone. În acest scenariu, județul ar trebui să primească de cel puțin cinci ori mai mult din impozitul pe venit, pentru a putea face față provocărilor locale. El avertizează că lipsa resurselor pune în pericol insfrastructura și serviciile publice ilfovene, cu efecte directe și asupra Bucureștiului, care riscă să se supraîncălzească din cauza traficului și lipsei unui management eficient al deșeurilor. În opinia sa, fără un Ilfov funcțional, Capitala se va sufoca în trafic și probleme de mediu, de fapt, fiind rezultatul unei alocări inechitabile a resurselor.

Aceeași tensiune administrativă este ilustrată și de schimbările din conducerea județului, unde recent a fost numit în funcție primarul din Otopeni, implicat major în scandaluri de corupție, fiind acuzat că a furat șapte milioane de euro destinați infrastructurii de canalizare. Hubert Thuma însuși are un trecut controversat, fiind condamnat definitiv pentru fapte de corupție în 2014, pentru că ar fi intermediat legături între afaceriști și autorități locale pentru obținerea de foloase necuvenite.

Declarațiile și demersurile lui Thuma apar într-un context tulbure, în care transparența managerială și responsabilitatea fiscală ale administrației ilfovene sunt puse la îndoială, fapt care alimentează suspiciuni și nemulțumiri tot mai accentuate în rândul cetățenilor. În timp ce negocierile pentru o nouă redistribuire a fondurilor continuă, perspectivele rămân incertă, iar unele voci avertizează că fără o schimbare de paradigmă, disparitățile financiare între București și Ilfov ar putea genera noi crize, în ciuda eforturilor de reformare a sistemului fiscal.