Un articol de Alexandra Cîrjă și Tana Foarfă, Europuls

Uneori, în istoria unei națiuni, o poartă se deschide și, după ce este traversată, situația nu va mai fi niciodată la fel. 1 ianuarie 2007 a marcat un astfel de punct de răscruce pentru România. A semnalat începutul unei călătorii extinse, cu ținte noi, reguli noi și un parteneriat care avea să ne încerce perseverența, dar și să ne aducă avantaje greu de anticipat la momentul respectiv.

I. Confirmarea României ca beneficiară netă prin cifre și schimbări structurale
Indiferent de fluctuațiile electorale sau de provocările administrative, România a menținut constant statutul de beneficiar net al aderării la UE. Fondurile europene obținute în acești 18 ani au depășit în mod constant contribuția anuală a României la bugetul european, iar raportul cost-beneficiu este clar în favoarea noastră. Cu toate acestea, avantajele aderării nu se limitează la cifre. Fondurile europene reprezintă doar vehiculul care a făcut posibilă convergența reală. Cel mai profund impact este cu totul altul: apartenența la UE a oferit României stabilitate macroeconomică, acces la piața unică și un cadru de reguli care a limitat abaterile politice interne în momente cruciale.

● Fonduri europene

În decursul a 18 ani, România a atras peste 100 de miliarde de euro de fonduri europene
nerambursabile, o sumă record în istoria finanțelor publice românești. Mai relevant decât valoarea totală este modul în care acești bani au remodelat țara în ultimii 18 ani: autostrăzi care altfel nu ar fi fost construite; infrastructură de apă, canalizare și gaze care a eliminat milioane de români din sărăcie; spitale reabilitate și departamente noi, tehnologie medicală de ultimă generație; investiții substanțiale în școlarizare, instituții universitare, digitalizare, incubatoare de afaceri; ajutor direct pentru agricultori și industria de prelucrare a alimentelor. Ne întrebăm deseori unde sunt aceste sume deoarece încă ne lipsesc
multe kilometri de autostradă, cale ferată nouă, spitalele nu sunt toate la standarde europene, gipsul de pe unele școli încă se desprinde. Probabil că o parte s-a pierdut din cauza corupției, care ne-a împiedicat să ne dezvoltăm așa cum ne propuneam. Totuși, comparativ cu acum 18 ani, putem vedea, datorită Comisiei Europene, harta interactivă a tuturor proiectelor realizate de România cu fondurile de coeziune.

● Educație

Investițiile europene au revoluționat educația din România: școli și universități au fost renovate, dotate cu laboratoare moderne și echipamente digitale, iar proiectele de digitalizare au îmbunătățit eficacitatea predării și l-au adaptat la realitățile secolului XXI. Programul Erasmus+ a facilitat ca zeci de mii de tineri români să primească educație sau să urmeze stagii în alte state membre, câștigând competențe internaționale și o mentalitate europeană, esențiale pentru integrarea lor pe piața muncii. Programele de formare profesională și finanțarea incubatoarelor de afaceri au stimulat dezvoltarea unei noi generații de tineri antreprenori, capabili să aducă o contribuție economiei locale și europene.

● Sănătate



Sursa articol