Testul antidrog controversat al primarului Negoiță: “rezultate neconcludente”

O nouă polemică a izbucnit în spațiul public, după ce primarul suspendat al Sectorului 3, Robert Negoiță, a fost supus unui test rapid antidrog, efectuat de protestatarul Marian Ceaușescu. Testul a indicat un rezultat „pozitiv” la consumul de cocaină, în ciuda avertismentelor privind fiabilitatea acestui tip de testare. Expertul Vlad Zaha a subliniat că rezultatele pot fi, în multe cazuri, înșelătoare, având „rate mult prea mari de eroare”.

Negoiță, care se află în fața instanței pentru a contesta un control judiciar dispus de procurorii DNA, a acceptat provocarea lui Ceaușescu, deși avocatul său i-a recomandat să nu se supună acestei teste. Deși primarul s-a arătat încrezător în propria nevinovăție, reacția sa după rezultatul testului a fost una de indignare. „Domnul meu, în viața mea nu am consumat astfel de substanțe (…) Nu-i frumos să umblați cu prostii d-astea”, a declarat Negoiță, subliniind că un rezultat negativ ar necesita scuze din partea protestatarului.

Un test sub semnul întrebării

Marian Ceaușescu, cel care a initiat testul, a postat ulterior un clip video pe rețelele sociale, unde a prezentat „actele și taxa” plătită pentru testarea la Institutul Național de Medicină Legală (INML), promițând că rezultatul oficial va fi disponibil în aproximativ două zile. „Apreciez că ați avut curajul să faceți acest test. Astăzi ați venit la INML”, a spus Ceaușescu.

Imediat ce a ieșit rezultatul testului rapid, avocații lui Negoiță s-au declarat nemulțumiți de eventuala interpretare a acestuia ca fiind o dovadă de consum de droguri. „Neconcludentă. Du-te, mă, de aici, cu prostiile tale”, a fost reacția avocatului, după ce testul a indicat un rezultat favorabil dublării declarațiilor lui Ceaușescu.

Expertul Vlad Zaha a explicat pe larg implicațiile testelor rapide antidrog, menționând că acestea pot induce panică din cauza falsei pozitivități. „Aceste teste nu țin loc de prevenire și gestionare reală a consumului, bazate pe comunicare, compasiune și înțelegere”, a spus Zaha, atrăgând atenția asupra riscurilor pe care le prezintă încrederea în testele rapide.

Reacția specialiștilor în domeniu

Discursul celor care contestă validitatea testelor rapide se bazează pe observația că substanțele legale utilizate frecvent pot crea confuzii în rezultatele obținute. Medicul Radu Țincu a comentat că anestezicele folosite în stomatologie sau unele medicamente antidepresive pot genera rezultate fals pozitive. Este o realitate care nu poate fi ignorată, având în vedere că, în contextul activității polițienești, rezultatele pozitive sunt mereu confirmate prin analize suplimentare la institutul de medicină legală.

Cazul lui Robert Negoiță nu este singular. În trecut, protestatarul Marian Ceaușescu a provocat un alt primar, Daniel Băluță de la Sectorul 4, care a ieșit pozitiv la un test rapid, dar negativ la analizele oficiale. Acest tip de incidente ridică întrebări serioase asupra eficienței și motivației din spatele acestor teste.

Un spectacol nedorit

Ceea ce se conturează acum în spațiul public este o dispută care a depășit frontierele legalității și a intrat în sfera spectacolului mediatic. Abordarea directă și provocatoare a lui Ceaușescu, dar și reacțiile vehemente ale lui Negoiță sugerează un conflict mai larg, în care principiile etice și juridice sunt adesea ignorate.

Pe măsură ce așteptăm rezultatul oficial de la INML, rămâne de văzut cum va evolua situația și ce consecințe vor avea aceste teste rapide asupra imaginii și carierei politice a edililor implicați. Significativ rămâne faptul că încrederea în metodele de testare și în justiția sistemului medical din România este din ce în ce mai contestată.