Guvernul a decis să furnizeze un termen de tranziție de aproape doi ani pentru implementarea sistemului RO e-Factura în rândul persoanelor fizice impozabile, o măsură menită să faciliteze adaptarea la noile obligații fiscale. Astfel, până la data de 1 iunie 2026, persoanele fizice care desfășoară activități economice și sunt identificate fiscal doar prin CNP, nu și prin CIF, nu vor fi obligate să utilizeze obligatoriu platforma electronică. Anunțul a fost făcut recent de reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice, într-un context în care digitalizarea administrării fiscale devine tot mai relevantă în strategia guvernamentală de modernizare a statului.

De ce această amânare? O relaxare pentru întreprinzătorii mici și mijlocii

Impactul digitalizării asupra mediului economic a fost subiect de dezbatere încă de la anunțarea inițială a sistemului RO e-Factura. Implementarea la nivel național a platformei a fost percepută de mulți antreprenori ca o provocare, mai ales pentru microîntreprinderile sau persoanele fizice care nu dispun întotdeauna de resursele tehnice și umane necesare pentru adaptare rapidă. În acest context, anunțul guvernului de a prelungi perioada de eligibilitate pentru acești contribuabili reprezintă o relaxare și o oportunitate de a se familiariza cu noile cerințe.

„Până la această dată, persoanele fizice nu vor fi obligate să utilizeze sistemul RO e-Factura, ceea ce înseamnă o perioadă de acomodare mai lungă pentru toate părțile implicate”, au declarat oficialii Ministerului Finanțelor. Inițiativa vine în contextul unui proces de digitalizare accelerat, însă și în scopul evitării parcursului abrupt care ar putea afecta stabilitatea fluxurilor financiare ale unor mici antreprenori sau freelanceri.

Context și evoluție a proiectului e-Factura în România

Implementarea sistemului RO e-Factura este parte a strategiei europene de digitalizare a administrației fiscale. În alte state membre ale Uniunii Europene, astfel de platforme sunt deja în funcțiune de ani buni, fiind considerate instrumente eficiente de combatere a evaziunii fiscale și de creștere a transparenței fiscale. În România, însă, tranziția a fost mai lentă, din cauza specificului economiei locale și a diferitelor tipuri de contribuabili.

De fapt, inițial, termenul de introducere a obligatorietății pentru toate categoriile de contribuabili a fost anunțat pentru începutul anului 2024. Acum, această perioadă de amânare permite autorităților și celor de la mediu privat să își adapteze infrastructura și procesele, astfel încât implementarea să se realizeze în condiții optime. De asemenea, pasul gradual ar avea ca scop reducerea eventualelor riscuri de blocaj tehnic sau de confuzie legislativă.

Ce schimbări aduce sistemul RO e-Factura pentru contribuabili?

RO e-Factura presupune emiterea, transmiterea și arhivarea electronică a facturilor între companii, instituții sau persoane fizice, în conformitate cu standardele europene. Pentru mediul de afaceri, avantajele sunt multiple: eficientizare a proceselor de facturare, transparență sporită, reducerea fraudelor și a eventualelor erori umane, precum și un control mai riguros din partea autorităților fiscale. În plus, sistemul devine un element esențial în viitoarele rapoarte și declarații fiscale, contribuabilii fiind obligați să păstreze și să gestioneze documentele electronic în condiții stricte.

Pentru persoanele fizice, monitorizarea activităților economice devine mai transparentă și mai bine integrată în sistemul digital al statului, dar implementarea efectivă va depinde de capacitatea fiecăruia de adaptare. De aceea, oficialii au subliniat că perioada de tranziție de până în 2026 este un pas important pentru ca piața să poată absorbi această schimbare majoră fără disfuncționalități majore.

Perspective și următorii pași în digitalizarea fiscală

Rămâne de urmărit evoluția implementării și a reacției mediului de afaceri, precum și eventualele ajustări legislative care să susțină această tranziție. Guvernul a anunțat că monitorizează îndeaproape procesul și că va putea, dacă va fi nevoie, să ajusteze termenii sau condițiile aplicabile, pentru a menține echilibrul între modernizare și sustenabilitate economică.

Astfel, aşteptăm în continuare ca digitalizarea sistemului fiscal din România să înainteze într-un ritm controlat, dar sigur, pentru a asigura o administrare mai transparentă, mai eficientă și adaptată nevoilor actuale ale economia națională. Rămâne de văzut dacă această perioadă de tranziție va fi suficient de flexibilă pentru toate părțile implicate sau dacă vor apărea noi ajustări în următoarele luni.