A început procesul suspecților implicați în jaful Tezaurului Dacic expus în Muzeul Drents din Assen, Olanda. Starea generală a acestora pare a fi precară, iar acuzațiile lor includ condiții inumane de detenție. Unul dintre suspecți a relatat experiența trăită, evidențiind traumele și impactul publicării numelui și fotografiei sale.
Detenție dură și un trecut tumultos
Chesley W., în vârstă de 37 de ani, a descris condițiile de detenție ca fiind inumane, menționând celule putrede și prezența șobolanilor. Acesta a subliniat impactul negativ al publicării datelor sale personale, care îl va bântui pe viață. Chesley W. nu este la prima abatere de la lege, el fiind condamnat anterior la o pedeapsă de cinci ani și cinci luni de închisoare pentru diverse infracțiuni, inclusiv jaf, deținere de arme, conducere sub influența alcoolului și furt din magazine. Conform informațiilor, acesta a avut dificultăți de adaptare în cadrul serviciului de probațiune și a fost diagnosticat cu tulburări de personalitate.
Un alt suspect, Bernhard Z., cu un trecut infracțional similar lui Chesley W, a fost, de asemenea, închis pentru o perioadă de cinci ani și cinci luni pentru spargerea unei locuințe. Cazierul său judiciar abundă în infracțiuni precum vandalism, agresiune, posesie de droguri și conducere sub influența alcoolului. Z. este, de asemenea, cunoscut de serviciul de probațiune și se confruntă cu probleme legate de consumul de droguri, având o viață instabilă. În fața instanței, acesta a exprimat o stare de furie, apelând la dreptul său de a tăcea, dar sugerând că ar putea oferi detalii suplimentare ulterior.
Emoții puternice în sala de judecată
Jan B., probabil cel mai dificil dintre suspecți, a refuzat cooperarea cu serviciul de probațiune. În vârstă de doar 21 de ani, s-a discutat posibilitatea judecării sale ca minor. B. a lucrat ca pictor în Heerhugowaard și locuia cu părinții săi. Serviciul de probațiune își exprimă îngrijorarea cu privire la motivele care au stat la baza implicării sale în jaf, ridicând întrebări cu privire la influențe sau motivații financiare. În instanță, B. a invocat, la fel ca ceilalți suspecți, dreptul la tăcere.
Directorul Muzeului Drents, Robert Van Langh, a abordat direct suspecții, subliniind caracterul fără precedent al jafului, atât la nivel intern, cât și internațional. Acesta a vorbit despre pierderea inestimabilă a identității culturale românești, subliniind că dauna nu poate fi cuantificată doar prin valoarea financiară a obiectelor. Directorul a descris experiența ca fiind una traumatizantă și a accentuat impactul furtului asupra memoriei colective a poporului român.
Avocații vor prezenta argumentele lor în fața instanței joi.
