Taxa „Temu” de 25 de lei pe coletele din afara UE a băgat în pasa transporturile aeriene de marfă din România, determinând o migrație semnificativă a fluxurilor logistice către alte centre regionale, în special Budapesta. În timp ce oficialii sperau ca această măsură să crească veniturile bugetare, rezultatele s-au dovedit contrare așteptărilor, iar Statul român și companiile din infrastructura aeroportuară pierd zeci de milioane de euro anual.

Reculul traficului cargo în Otopeni, cu două luni înainte de aplicarea taxei

Datele indică o tendință de scădere drastică a traficului de mărfuri încă de la finalul anului trecut, cu aproape două luni înainte de intrarea oficială în vigoare a taxei „Temu”, anunțată încă din vară. Conform cifrelor publicate de Compania Națională Aeroporturi București, volumul de marfă transportată în ultimele două luni ale anului 2025 a fost cu aproape 20% mai mic față de aceleași perioade din 2024. În noiembrie, aeroportul Otopeni a procesat circa 3.461 de tone de marfă, comparativ cu 4.309 tone în noiembrie 2024, iar luna decembrie a înregistrat o scădere ușor mai mică, dar tot consistent, ajungând la 3.556 tone.

Această reducere arată clar că operatorii logistici și companiile internaționale de curierat au anticipat măsura fiscală și au început deja reorganizarea rutelor de transport. Reacția rapidă a pieței a avut drept efect o migrație masivă către alte țări, în special Ungaria, unde fluxurile de colete au fost redirecționate pentru a evita plata taxei de 25 de lei pe colet.

Migrația fluxurilor și impactul asupra bugetului României

Măsura fiscală, anticipată inițial ca o oportunitate pentru creșterea încasărilor de la stat, nu a avut efectele scontate. Asociația PRO CUSTOMS, care reprezintă oficial operatorii vamali, avertizează că fluxurile logistice și vamale s-au mutat în masă în țările vecine, în special în Ungaria, unde procesul de import a devenit un simplu transfer între două state membre ale Uniunii Europene. Astfel, mărfurile importate inițial în România din Asia sunt acum retransmise în întregime prin Budapesta, pentru ca ulterior să intre în țară ca și livrări intracomunitare, scutite de taxa suplimentară. În acest mod, România pierde încasări potențiale de zeci de milioane de euro, iar bugetul aeroportului Otopeni suferă un recul semnificativ.

Mai mult, această dinamica afectează și bugetul Companiei Naționale Aeroporturi București, care înregistrează pierderi din taxele de aterizare, parcare și utilizare a infrastructurii aeroportuare. În condițiile în care fluxurile de colete s-au diminuat abrupt, identificatorii din industrie cred că operatorii au acționat preventiv, reorganizând rutele de transport înainte de finalizarea formală a introducerii taxei.

Efectele în lanț asupra infrastructurii și controlului statului

Reorganizarea fluxurilor a avut și alte consecințe mai ample. Pe de o parte, numeroase companii mari, precum Temu, Shein sau Alibaba, și-au înființat entități juridice în alte state membre UE, în special în Ungaria, pentru a evita taxarea directă în România. Mărfurile sunt acum importate oficial prin Budapesta, unde se plătesc taxele vamale și TVA-ul, iar ulterior acestea ajung în România ca livrări intracomunitare, scutite de taxă. Aceasta înseamnă că, în loc să fie procesate și impozitate pe teritoriul național, mărfurile circulă mai mult pe linie de flux internațional, reducând automat și veniturile statului.

Decizia de a centraliza controlul asupra aeroporturilor însuși și de a răscumpăra pachetul de actiuni deținut de Fondul Proprietatea la CNAB marchează o altă mutare strategică. Guvernul a decis, recent, să devină unic acționar, deși această mutare nu aduce doar control mai mare, ci și costuri mai mari pentru stat în cazul nevoii de investiții sau restructurare. În timp ce traficul scade, pentru autorități devine tot mai dificil să gestioneze eficient infrastructura și să mențină transparența în administrație.

Pe fondul acestor turbulențe, perspectivele pentru anul în curs indică o continuare a reculului, însă experții nu exclud posibilitatea ca oficialii să caute soluții de adaptare pentru a recupera pe termen lung pierderile generate de această situație. Până atunci, România rămâne în bilanțul negativ al unei politici fiscale nepotrivite, care a făcut mai mult rău decât bine bugetului și, implicit, pieței de logistică aeriană.