Conform Mediafax: Șase țări europene, printre care Germania, Danemarca, Olanda, Austria, Finlanda și Suedia, au cerut o reducere substanțială a bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, estimat la aproape 2.000 de miliarde de euro. Într-o declarație comună, aceste state consideră că propunerea Comisiei Europene este prea ridicată, mai ales în contextul austerității fiscale prin care trec majoritatea statelor membre.
Cancelarul german Friedrich Merz a găzduit la Berlin o reuniune cu omologii săi din celelalte cinci țări pentru a-și coordona pozițiile înaintea negocierilor finale privind bugetul multianual al UE, care vizează finalizarea până la sfârșitul anului curent. „Într-un moment în care practic toate statele membre trec printr-un proces dureros de consolidare fiscală, bugetul UE nu poate face excepție”, se arată în documentul semnat de cele șase națiuni.
Reduceri bugetare necesare, susțin statele semnatare
Cele șase state subliniază necesitatea ca Uniunea Europeană să ia decizii clare și să își reevalueze prioritățile bugetare, conform principiilor aplicate la nivel național. Această poziție comună vine pe fondul unei cereri mai vechi venite din partea Germaniei, care, încă din luna iunie, a propus reduceri de circa 400 de miliarde de euro din bugetul propus de Comisie, considerând planul actual ca fiind „prea costisitor”.
Negocierile dintre cele 27 de state membre ale UE privind finanțarea blocului comunitar sunt marcate de dezbateri aprinse, în special pe tema alocării fondurilor pentru domenii precum Politica Agricolă Comună (PAC) și fondurile de coeziune, destinate sprijinirii regiunilor mai puțin dezvoltate din Uniune. Aprobarea Cadrului Financiar Multianual (CFM), denumirea oficială a bugetului UE, necesită acordul unanim al tuturor statelor membre.
Presiune pentru un acord european
Declarația comună a fost publicată în contextul în care președintele Consiliului European, Antonio Costa, desfășoară o serie de vizite în capitalele europene. Scopul acestor întâlniri este de a discuta cu guvernele naționale despre posibilitatea ajungerii la un consens privind viitorul buget al Uniunii. Demersul indică o presiune crescândă pentru găsirea unei soluții agreate de toți actorii implicați.
Discuțiile privind bugetul UE se concentrează adesea pe echilibrarea nevoilor diversificate ale statelor membre, de la agricultură și dezvoltare regională, la noi priorități precum tranziția verde, digitalizarea și securitatea. Tensiunile apar frecvent între statele contribuitoare nete, care doresc cheltuieli mai reduse, și statele care beneficiază de fonduri structurale și agricole.
Propunerea de buget de aproape 2.000 de miliarde de euro acoperă o perioadă de șapte ani, reflectând ambițiile și provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană în anii următori. Alocarea fondurilor și stabilirea priorităților financiare vor determina direcția strategică a UE pe termen lung.
Reuniunea de la Berlin a reprezentat un pas important în consolidarea poziției statelor care militează pentru o mai mare prudență bugetară. Presiunea exercitată de aceste țări ar putea influența semnificativ dezbaterile și, implicit, rezultatul final al negocierilor privind bugetul multianual.
Sursa: Mediafax