Un val de țări interzice accesul minorilor la rețelele sociale, invocând protecția copiilor
Australia, Indonezia și Brazilia sunt doar câteva dintre statele care au decis să limiteze accesul copiilor la platformele de socializare, în încercarea de a-i proteja de conținut dăunător și de dependența digitală. Inițiative similare sunt în curs de dezvoltare și în Europa, unde Franța și Austria sunt printre țările cele mai avansate în acest demers. Discuțiile privind această reglementare intensă ridică, însă, numeroase semne de întrebare legate de modul de implementare și de respectarea drepturilor fundamentale.
Australia – pionierul restricțiilor și dificultățile implementării
Australia este un exemplu concret în acest sens, legea intrând în vigoare la sfârșitul anului 2025. Aceasta prevede amenzi de până la 49,5 milioane de dolari australieni pentru platformele sociale care nu blochează utilizatorii sub 16 ani. Autoritățile de la Canberra au subliniat că obiectivul principal este de a proteja tinerii de „presiunea socială, de conținutul dăunător și de funcțiile construite special pentru a le capta atenția cât mai mult timp”.
Din păcate, implementarea nu este simplă. Unele platforme nu respectă pe deplin noile obligații, ceea ce a determinat guvernul să ia în considerare acțiuni în instanță. Un alt exemplu de urmat este Indonezia, care din martie 2026 interzice accesul copiilor sub 16 ani la platforme digitale cu risc ridicat, inclusiv TikTok, Facebook, Instagram și altele. Brazilia merge și mai departe, impunând ca minorii sub 16 ani să-și lege conturile de un tutore legal și interzicând funcții considerate „adictive”.
Europa, între interdicții și abordări flexibile
În Europa, situația este mai nuanțată. Franța este una dintre țările cele mai aproape de o interdicție clară, textul urmând să fie votat în Senat. Dacă va trece de toate etapele, „Franța ar deveni prima țară europeană care introduce o astfel de interdicție în mod explicit”. Austria se pregătește să interzică accesul la rețelele sociale pentru copiii de până la 14 ani.
În Marea Britanie, discuțiile se concentrează pe limitarea anumitor funcții, cum ar fi redarea automată sau derularea infinită. Spania, Danemarca, Norvegia, Slovenia și Polonia au anunțat intenții sau proiecte de reglementare similare. Germania și Italia au implementat sisteme bazate pe consimțământul parental pentru anumite grupe de vârstă. Portugalia solicită acordul părinților pentru adolescenții cu vârste între 13 și 16 ani.
Provocări și viitorul reglementărilor
Dincolo de intențiile bune, aceste reguli ridică întrebări importante. Cum se verifică vârsta fără a solicita prea multe date personale? Cum se face distincția între o platformă socială obișnuită și un serviciu util pentru școală sau activități extracurriculare?
Pentru a răspunde acestor provocări, unele guverne iau în considerare combinarea restricțiilor cu educația media și lecții despre utilizarea responsabilă a tehnologiei. Presiunea asupra platformelor crește, iar rețelele sociale nu mai sunt privite doar ca simple instrumente de divertisment. În prezent, un număr tot mai mare de state pun în discuție accesul minorilor la rețelele sociale. La începutul lunii aprilie, parlamentul francez a adoptat, în primă lectură, legea care va interzice copiilor sub 15 ani accesul la rețelele de socializare.
Sursa: Playtech.ro
