Inteligența artificială schimbă modul în care lucrăm, dar nu ne lasă mai liberi. Studiul recent realizat de cercetători de la Universitatea California Berkeley arată că, în compania tech din California, introducerea aplicațiilor AI generative, precum ChatGPT și Gemini, a avut pe termen scurt un impact semnificativ asupra productivității angajaților, totodată generând o presiune crescută asupra lor. Deși tehnologia promitea să reducă volumul muncii și să simplifice sarcinile, realitatea este mult mai complexă: AI pare să intensifice, nu să reducă, efortul de lucru.

Productivitate crescută, dar cu un preț pe termen lung

Compania californiană a oferit angajaților săi acces la aceste platforme, fără a le impune utilizarea lor, dar rezultatele au fost revelatoare. Conform studiului, în cele opt luni de observație, personalul a reușit să își finalizeze mai rapid sarcinile, însă acest lucru a avut ca efect secundar o creștere a volumului total de muncă. Managerii de produs au început, de exemplu, să scrie cod, iar inginerii au petrecut mai mult timp revizuit și optimizând codul generat cu ajutorul AI.

Această situație a dus la o “reconectare” a sarcinilor cu noile tehnologii, fără o reorganizare formală a responsabilităților. La început, activitatea în plus a fost percepută mai degrabă ca un experiment sau o inițiativă personală, însă, pe măsură ce tehnologia a devenit o prezență constantă, angajații s-au trezit petrecând tot mai mult timp în fața ecranelor.

Efectul asupra sănătății mentale și a echilibrului între muncă și odihnă

Un aspect mai puțin anticipat al studiului vizează modul în care AI a transformat granițele înțelese anterior între program și timpul liber. Angajații au început să recurgă la chatbot-uri chiar și în pauze sau înaintea întâlnirilor, uneori continuând conversațiile și cercetările pe lângă program. Fenomenul a generat o fragmentare a atenției, ceea ce a dus la un efort cognitiv sporit și a diminuat oportunitatea de odihnă reală.

Deși mulți văd AI ca pe un “asistent virtual” benefic, interacțiunea continuă și fluxul constant de solicitări provoacă o presiune mentală semnificativă. Verificările repetate, ajustările și comutarea atentă între sarcini cresc riscul apariției oboselii și a stresului cronic. În lipsa unor reguli clare de gestionare a acestor interacțiuni, sănătatea mentală a angajaților poate avea de suferit, iar productivitatea pe termen lung poate fi compromisă.

O nouă normă: munca intensificată, nu redusă

Poate cel mai surprinzător rezultat al studiului este faptul că, în ciuda așteptărilor, creșterea eficienței nu a dus la reducerea orelor de muncă. Dimpotrivă, ritmul de lucru a devenit noua normă. Un participant a declarat: „Ai impresia că vei munci mai puțin cu AI. În realitate, muncești la fel de mult sau chiar mai mult.” Aceasta indică o tendință periculoasă: tehnologia, în loc să aducă libertate, pare să transforme specificul muncii, făcând-o mai intensă.

Experții trag un semnal de alarmă, avertizând că lipsa unor reguli bine stabilite pentru utilizarea AI în mediul profesional accentuează riscurile pentru sănătatea mentală și calitatea vieții angajaților. Fără pauze structurate și reflecție colectivă asupra modului în care aceste tehnologii schimbă dinamica muncii, efectele adverse pot deveni evidente pe termen lung.

Pe măsură ce se avansează în era digitală, dezbaterea nu mai trebuie limitată la temerile legate de pierderea locurilor de muncă, ci trebuie orientată spre modul în care aceste tehnologii ne pot transforma modul de lucru și, implicit, stilul de viață. Până acum, studii precum cel recent arată că AI nu elimină în mod automatem locurile de muncă, ci le redefinește — și adesea, aceste schimbări nu aduc doar beneficii, ci și riscuri majore pentru echilibrul mental și fizic al angajaților. Încontextul în care tehnologia avansează rapid, răspunsurile trebuie să vină atât din partea companiilor, cât și a regulatorilor, pentru a crea un mediu de muncă care să valorifice pe deplin avantajele AI, fără a ne sacrifica sănătatea.