Inteligența artificială, un nou factor de stres la locul de muncă?
Un studiu recent realizat în Statele Unite, cu participarea a peste 1.400 de angajați din diverse domenii, sugerează că adoptarea noilor tehnologii de inteligență artificială (AI) la locul de muncă nu aduce, neapărat, o ușurare cognitivă. Din contră, în anumite condiții, poate genera o stare de „oboseală mentală”, afectând capacitatea de concentrare și luare a deciziilor.
Fenomenul, descris de cercetători ca „AI brain fry”, se manifestă prin dificultăți de concentrare, încetinirea procesului decizional, dureri de cap și o senzație constantă de suprasolicitare mentală. Studiul menționează că principalii factori declanșatori sunt volumul mare de informații, multitaskingul constant și schimbarea frecventă între sarcini și instrumente. Cu alte cuvinte, nu instrumentul în sine obosește, ci modul în care acesta fragmentează atenția angajatului.
AI și riscul de suprasolicitare
Potrivit cercetării, riscul de „AI brain fry” crește semnificativ atunci când angajații utilizează agenți AI pentru a gestiona un volum de muncă mai mare decât ar putea susține în mod normal. Organizațiile, în dorința de a crește productivitatea, tind să stabilească așteptări mai mari. Angajații nu mai primesc doar asistență pentru sarcini repetitive, ci sunt implicați în supravegherea mai multor fluxuri de lucru, validarea rezultatelor și operarea într-un mediu informațional mai dens.
În anumite domenii, impactul este mai pronunțat. Marketingul, resursele umane, operațiunile și ingineria de software sunt printre cele mai afectate, angajații raportând simptome de „brain fry”. În aceste roluri, angajații trebuie să verifice ieșiri multiple, să compare variante, să controleze agenți diverși și să ia decizii rapide în contexte în continuă schimbare. Domeniile precum juridicul și conformitatea par să fie mai puțin afectate, posibil datorită unei abordări mai prudente a adoptării AI.
Un alt aspect important subliniat de studiu este că utilizarea simultană a mai mult de trei instrumente AI poate duce la o scădere a eficienței și la o oboseală mentală sporită. Astfel, complexitatea gestionării orchestrate de aplicații și agenți poate consuma mai multă energie decât economisește.
Paradoxul productivității și al deciziilor slabe
Studiul a scos la iveală o concluzie surprinzătoare: angajații care utilizează AI raportează un nivel mai scăzut de burnout general, în timp ce simt mai multă oboseală mentală acută. Explicația este că burnoutul măsoară mai degrabă suferința emoțională și fizică acumulată în timp, în timp ce „brain fry” este asociat cu suprasolicitarea imediată a atenției și a memoriei de lucru. Cu alte cuvinte, AI-ul poate reduce sentimentul clasic de epuizare, dar poate crea un alt tip de uzură, mai subtil și mai rapid.
Impactul se resimte în calitatea deciziilor. Angajații afectați de „AI brain fry” au manifestat cu 33% mai multă oboseală decizională, fiind mai predispuși să facă erori la locul de muncă. Astfel, creierul unei persoane care utilizează AI este supus unei viteze mai mari de lucru, trebuie să preia o gamă mai largă de sarcini și să lucreze mai multe ore. Acest fenomen duce la o „alunecare” spre mai multă muncă, nu spre mai puțină.
În prezent, companiile sunt sfătuite să limiteze numărul de instrumente AI utilizate simultan, să stabilească clar situațiile în care AI este benefică și să introducă pauze regulate. În caz contrar, adoptarea AI poate conduce la o stare de oboseală mentală constantă, decizii mai slabe și o calitate mai scăzută a muncii.
În ultimele luni, tot mai multe companii din domeniul tehnologiei au început să organizeze sesiuni de formare pentru angajați, cu scopul de a-i familiariza cu strategiile de gestionare a suprasolicitării cognitive în contextul utilizării AI.
Sursa: Playtech.ro
