Inteligența artificială a devenit o componentă din ce în ce mai utilizată în mediul profesional, fiind promovată drept o soluție ce simplifică munca și optimizează procesele. Totuși, realitatea arată existența unor efecte secundare mai puțin discutate, precum fenomenul de „workslop”, care poate afecta eficiența organizațiilor.

Fenomenul „workslop” descrie avalanșa de conținut generat de AI, de la rapoarte și e-mailuri, până la prezentări și memorii. Recent, un studiu în Harvard Business Review a evidențiat că, în loc să ușureze munca, aceste materiale de calitate scăzută devin un obstacol. În cadrul mediului de afaceri, astfel de conținut saturat necesită filtrare și revizuire, reducând productivitatea angajaților.

Subiectul devine și mai complex din cauza lipsei de competențe în utilizarea AI. Potrivit unui raport de pe LinkedIn din 2025, mulți profesioniști consideră că însușirea noilor abilități necesare pentru gestionarea tehnologiei este similară cu un al doilea loc de muncă. Adaptarea rapidă la aceste instrumente devine astfel o provocare pentru angajați și pentru investitori.

Pe lângă dificultăți, utilizarea necorespunzătoare a AI poate duce la crearea de conținut inutil, ceea ce duce la o creștere a muncii de „curățare” digitală. În loc să reducă sarcinile repetitive, algoritmii pot genera documente imposibil de folosit fără revizuiri îndelungate, afectând fluxul de lucru.

Concluzia remarcă faptul că, pentru a beneficia de avantajele AI, organizațiile trebuie să investească în training și în utilizarea responsabilă a acestor tehnologii. În lipsa unei abordări strategice, riscă să se confrunte cu probleme de eficiență și calitate a muncii. Continuarea informării și monitorizarea relevantă a evoluției tehnologiilor sunt esențiale pentru a evita astfel de capcane.