Conform Descopera: Maimuțele macac, la fel ca oamenii, fac spontan asocieri între forme și sunete, conform unui nou studiu care ar putea oferi indicii despre bazele limbajului uman. Cercetarea sugerează că o capacitate perceptivă considerată unică speciei umane ar putea avea rădăcini mai vechi în evoluție.
Asocieri involuntare între sunete și forme
Experimentul psihologic, cunoscut sub numele de efectul Bouba-Kiki, demonstrează că oamenii, indiferent de limba vorbită, tind să asocieze forma colțuroasă cu sunetul „Kiki” și forma rotunjită cu sunetul „Bouba”. Acest fenomen a fost acum observat și la maimuțele macac.
Studiul a implicat nouă macaci de la Rezervația Mandai Wildlife din Singapore: opt macaci cu coadă lungă (Macaca fascicularis) și un macac porc sudic (Macaca nemestrina). Într-o fază preliminară, animalele au fost antrenate să asocieze un capac marcat cu un desen cu prezența hranei, fără a fi implicate sunete.
Cum a decurs experimentul cu maimuțele
În testul propriu-zis, maimuțelor li s-au prezentat două pahare, fiecare cu un capac având o formă distinctă: una colțuroasă și una rotunjită. Pe fundal, se auzea repetat fie cuvântul „Bouba”, fie „Kiki”. Cercetătorii au constatat că, fără nicio învățare prealabilă despre ce asociere ar fi corectă, maimuțele au ales în mod spontan capacul rotund atunci când au auzit „Bouba” și capacul ascuțit când au auzit „Kiki”.
Analiza statistică a rezultatelor a arătat că probabilitatea ca maimuțele să aleagă forma rotundă în timpul probelor „Bouba” a fost de aproape șase ori mai mare comparativ cu probele „Kiki”. Acest rezultat depășește semnificativ șansa aleatorie, sugerând o preferință clară.
Implicații pentru înțelegerea limbajului
Lucrarea, publicată ca preprint pe platforma bioRxiv, nu a trecut încă prin procesul de peer-review, dar descoperirea sa deschide noi perspective asupra originii limbajului uman. Autorii studiului sugerează că aceste corespondențe senzoriale nu sunt specifice doar oamenilor, ci ar putea deriva din tendințe perceptive moștenite de la strămoși comuni.
Această constatare mută discuția evolutivă de la întrebarea dacă efectul este pur uman, la evaluarea extinderii acestor hărți perceptive în rândul altor vertebrate. Cercetarea ar putea oferi primele dovezi concrete despre existența unor baze senzoriale străvechi care au stat la fundamentul construirii limbajului la oameni.
Sursa: Descopera
