Ştefan Jicol a câştigat procesul şi-şi reia funcţia de director general, după ce a decis să actioneze în instanţă Secretariatul General al Guvernului (SGG) şi Guvernul României, pentru a anula H.G. nr. 1465/08.12.2022, ce i-a desfiinţat postul de director general al Direcției de Politici Publice Strategii și Control Intern Managerial. 

“Recursul adus de pârâţii Guvernul României şi Secretariatul General al Guvernului împotriva sentinţei civile nr. 87 din 22 ianuarie 2024 si a hotărârii din 08 septembrie 2023, emise de Curtea de Apel Bucureşti – Sectia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a fost respins ca fiind nefondat. Recursul incident declarat de reclamantul Ştefan Jicol împotriva sentinţei civile nr. 87 din 22 ianuarie 2024 a Curţii de Apel Bucureşti – Sectia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a fost de asemenea respins. Acest verdict este definitiv. Soluţia a fost pusă la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 25 septembrie 2025”, menţionează decizia ICCJ.

Pe parcursul procesului, Ştefan Jicol a afirmat că hotărârea disputată a fost adoptată ignorând regulile de transparenţă decizională stabilite de Legea nr. 52/2003 şi de H.G. nr. 561/2009. Mai mult, a subliniat că a fost încălcată legea 500/2002 a finanţelor publice și 69/2010 – legea responsabilității fiscal bugetare (susţinute în avizul cu observații al Ministerului Finanțelor). Dizolvarea DGPPSCIM si a postului de director general încalcă, de asemenea, prevederile Legilor nr. 571/2004 şi nr. 361/2022 referitoare la protecția avertizorilor în interes public.

Ştefan Jicol a declarat: “În urma acestei hotărâri, este necesară reapariţia Direcției Generale Politici Publice, Strategii și Control Intern Managerial, care a fost desfiinţată în mod abuziv. Curtea de Apel București a identificat această problemă printr-o hotărâre definitivă la Înalta Curte de Casație și Justiție. După reinstituirea Direcției Generale, trebuie să fiu reînalţat la poziţia de director general şi să primesc salariile restante, sau de fapt diferenţa, intrucat făcusem obiectul unei retrogradari cu trei ranguri profesionale, din director general în director adjunct. Diferența salarială între director general și director adjunct este de aproximativ 1200 de lei net pe lună. În plus, trebuie să îmi fie returnate veniturile pentru toţi acei ani, adică din martie 2023, momentul reorganizării în conformitate cu HG 1465/08.12.2022, şi până în prezent.

Reorganizarea din 2022 a eliminat doar postul meu, în timp ce restul echipei din Direcţia desfiinţată a fost restructurată, fără a fi retrogradată. Nici un alt salariat şi-a pierdut postul. Ba chiar, au fost instituite 48 de posturi noi, dintre care 29 de conducere. Acum Premierul Ilie Bolojan ar putea beneficia de această hotărâre a Înaltei Curți și să impună o reorganizare forţată în SGG, întrucât aceasta este o decizie judiciară ce trebuie aplicată.

În urma acestei decizii, ar trebui să fie desfiintate 48 de posturi, dintre care 29 de conducere, conform deciziei Curţii de Apel, care a fost consfinţită definitiv prin decizia ICCJ emisă recent”.

Hotărârea Curţii de Apel stipula: “Anulează în parte Hotărârea Guvernului nr. 1465 din 08.12.2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1193/12.12.2022, şi anume art. I pct. 4, referitor la structura organizatorică şi numărul maxim de posturi prevăzute în Anexa nr. 6, exclusiv în ceea ce priveşte crearea a 48
de posturi în cadrul Secretariatului General al Guvernului şi desfiinţarea Direcţiei Generale Politici Publice, Strategii şi Control Intern Managerial”.

Ştefan Jicol a continuat: “Înalta Curte de Casație și Justiție nu a mai analizat în profunzime, ea doar a respins recursul SGG. Am depus și eu un recurs incident pentru alte motive, dar acestea au fost respinse la Curtea de Apel. În toate procesele, am fost reprezentat exclusiv de soția mea, care este o avocată cu o vradă experiență.



Sursa articol