Ștefan Deaconu, specialist în drept constituțional, a afirmat miercuri că principalele amenințări la adresa democrației sunt corupția internă și conflictul exterior. El a explicat că statul de drept are doi dușmani: corupția care se manifestă din interior și conflictul din afară. Războiul poate avea multiple forme în zilele noastre, însă cel mai frecvent statul de drept este destabilizat de corupție internă.
Deaconu a subliniat că fenomenul de corupție nu se limitează doar la fapte penale, ci include și numirea în poziții importante a unor persoane nepregătite. „Corupția poate însemna și ajungerea pe anumite funcții a unor indivizi neadecvați, care nu înțeleg impactul deciziilor lor asupra comunității și acționează fără să realizeze consecințele. În acest sens, și asta e corupție – ai trimis oameni nepregătiți în poziții critice”, a spus expertul.
El a atras atenția și asupra vulnerabilităților generate de tehnologiile moderne în sistemul judiciar, avertizând în privința riscurilor dezinformării, atacurilor cibernetice și manipulării „deepfake” împotriva magistraților. „Sistemul de justiție reprezintă sistemul imun al unui stat. Dacă acesta nu funcționează, nici statul nu poate funcționa”, a adăugat Deaconu.
De asemenea, el a menționat că pericolul se extinde de la corupția din sistemul judiciar la abuzurile legate de utilizarea inteligenței artificiale în justiție. Integrarea tehnologiei în domeniul legal aduce provocări legate de etică și practică, cu riscuri precum abuzul, mărturii false și manipularea informațiilor, pe măsură ce aceste tehnologii devin mai avansate.
Ștefan Deaconu a fost parte din echipa de avocați care a reprezentat cu succes Ministerul Finanțelor într-un proces legat de Roșia Montană, intentat de compania Gabriel Resources în fața Curții de Arbitraj de la Washington.
Forumul despre statul de drept, organizat în colaborare de Facultatea de Drept a Universității din București, Programul pentru Statul de Drept în Europa de Sud-Est al Fundației Konrad Adenauer și Reprezentanța Comisiei Europene în România, are ca scop crearea unei platforme de dialog între instituții, mediul academic, profesii juridice și societatea civilă. Obiectivul este analiza recomandărilor din raportul Comisiei Europene pe tema statului de drept în România din 2025 și modul de abordare în implementare la nivel național.
Sursa: G4Media
