Spitalul Universitar din București inaugurează o secție de radioterapie oncologică de înaltă tehnologie, fiind unul dintre cele mai semnificative proiecte în domeniul sănătății din ultimii ani. Această realizare nu doar că întărește capacitatea instituției de a trata pacienți cu patologii oncologice, dar marchează și un progres major în accesul la tratamente moderne în capitală. Valoarea investiției, de 77 de milioane de lei, a fost asigurată printr-un proiect finanțat de Banca Mondială, și reprezintă un pas esențial în modernizarea infrastructurii spitalicești din România.

Construirea unei infrastructuri ultramoderne subterane pentru radioterapie

Proiectul de amploare a vizat construirea unui nou corp de clădire, amplasat în subteran, la o adâncime de – 9 metri față de nivelul terenului, cu o suprafață de 1.440 mp. Lucrările au început în 2020 și s-au finalizat recent, punând la dispoziția medicilor și pacienților facilități de standard european. Clădirea este dotată cu două buncăre de radioterapie, echipate pentru tratamente precise și sigure, precum și cu un buncăr dedicat brahiterapiei, tehnică de ultimă oră folosită pentru anumite tipuri de cancer.

Pentru diagnosticare și planificare, unitatea beneficiază de un simulator CT și de un RMN, ambele domenii fiind esențiale pentru personalizarea tratamentelor. În plus, facilitează internarea de zi și consultări medicale moderne, oferind astfel servicii complete pentru pacient.

Tehnologie de vârf pentru monitoring și tratament

Unul dintre cele mai importante avantaje ale noii secții îl reprezintă echipamentele de ultima generație, precum RMN-ul și CT-ul integrate în fluxul de diagnostic și tratament. “Centrul dispune și de un computer tomograf, utilizat pentru simularea pre-radioterapie, precum și de un RMN care va fi folosit pentru monitorizarea post-radioterapie”, explică reprezentanții spitalului, asigurând astfel o acuratețe crescută în tratament și o monitorizare eficientă a evoluției pacientului.

În aproximativ două luni, noile instalații vor deveni operaționale, ceea ce va aduce un plus semnificativ în lupta împotriva cancerului, perioadă în care se fac ultimele setări și integrarea tehnologiilor. Acest pas va permite abordări terapeutice mai precise, reducând riscurile și cresând șansele de recuperare pentru pacienți.

Extinderea Spitalului de Obstetrică-Ginecologie din Buftea, un alt proiect major

Pe lângă investițiile din domeniul oncologic, autoritățile au anunțat și extinderea Spitalului de Obstetrică-Ginecologie din Buftea, însăși finanțată cu fonduri nerambursabile dintr-un program național de investiții. Cu o valoare de peste 583 de milioane de lei, noul corp va cuprinde șapte etaje și va oferi servicii moderne pentru un număr de peste 130.000 de pacienți anual.

Noul edificiu va găzdui un ambulatoriu extins, centru de primiri urgențe, bloc operator, și secții dedicate obstetricii, ginecologiei, neonatologiei și pediatriei, completate de o tehnologie de imagistică modernă. Acesta va fi un centru de excelență pentru sănătatea femeilor și copiilor în zonă, în condițiile în care infrastructura actuală a spitalului nu mai putea face față numărului de solicitări.

Perspective și provocări pentru sănătatea publică

Finalizarea acestui proiect este estimată pentru octombrie 2029, însă disponibilitatea acestor facilități, dincolo de avantajul de a crește acoperirea și calitatea serviciilor medicale, va reprezenta o schimbare fundamentală în abordarea tratamentului oncologic și al asistenței medicale preventivă în regiune. Într-o țară unde cancerul ocupă unul dintre locurile fruntașe în statisticile de mortalitate, dezvoltarea unor centre specializate, echipate cu tehnologie de ultimă oră, devine o prioritate absolută.

Într-un context în care inițiativele de a moderniza infrastructura sanitară primesc tot mai mult sprijin din partea fondurilor europene și internaționale, aceste investiții s-au dovedit a fi esențiale. Pe termen mediu și lung, așteptările sunt ca accesul la tratament să devină mai rapid și mai eficient, iar rezultatele să fie vizibile atât pentru pacienți, cât și pentru întreaga comunitate medicală. Cu astfel de pași, România se îndreaptă spre o infrastructură sanitară mai robustă, capabilă să satisfacă nevoile actuale și viitoare ale populației.