În era digitală, amenințările cibernetice devin din ce în ce mai sofisticate și mai greu de detectat, iar fraudele online nu mai arată ca simple încercări de înșelătorie cu emailuri prost făcute. În 2026, atacurile par a evolua rapid, costă tot mai puțin și reușesc adesea să păcălească chiar și persoanele cu experiență, datorită progresului accelerat al inteligenței artificiale generative. Acest tip de tehnologii permite infractorilor să automatizeze social engineering-ul, să personalizeze mesajele și chiar să imite identitățile umane cu un nivel de realism de-a dreptul înspăimântător. Astfel, ceea ce era până recent o problemă pentru departamentele IT s-a transformat într-o amenințare directă pentru întreaga populație: conturi compromise, furt de identitate, facturi false trimise pe email, plăți redirecționate și apeluri în care un hoț se dă drept bancă, curier sau coleg.

Schimbare de paradigă în criminalitatea cibernetică

Un indicator clar al acestei transformări vine din sectorul business, unde liderii se confruntă cu o reevaluare a riscurilor majore. Recent, raportul World Economic Forum plasează frauda cibernetică și riscurile asociate inteligenței artificiale chiar înaintea ransomware-ului, care anterior fusese considerată cea mai mare amenințare. Aceasta schimbare de perspectivă are implicații profunde: în timp ce ransomware-ul reprezintă un atac vizibil și evident, frauda subtilă, care se strecoară în procesul zilnic al companiilor, devine un pericol mult mai insidios, capabil să distrugă în timp în mod nevăzut.

De ce contează această diferență? Pentru că frauda nu se limitează la un incident major, ci constă în multiple intruziuni mici sau medii, greu de urmărit și mai complicate de prevenit cu măsuri tradiționale. Anunțurile de tipul “am nevoie urgentă de o plată” pot părea inofensive, dar dacă sunt sustinute de mesaje sofisticate, pot duce la pierderi financiare semnificative. În plus, spre deosebire de ransomware, care blochează sistemele și solicită răscumpărare, frauda se bazează pe continuitate: utilizatorii continuă să lucreze în mod obișnuit, doar că fac greșeli critice sub presiunea timpului sau a unei urgențe inventate.

Cum te lasă AI-ul vulnerabil: impersonare și „mesaje perfecte”

Unul dintre cele mai periculoase impacturi ale avansului artificial se referă la capacitatea AI-ului generativ de a produce conținut coerent și persuasiv, adaptat pentru a imita stilul unei persoane sau unui brand. Câteva ani în urmă, tentativele de fraudă puteau fi identificate prin greșeli de gramatică, formulări rigide sau adrese suspecte. Astăzi, însă, mesajele generate de AI par naturale, fără greșeli și convingătoare, reducând vigilența recipientului. „Dacă mesajul sună bine și pare ‘de la cine trebuie’, îți scade vigilența”, explică specialiștii în securitate.

Impersonarea a devenit astfel mult mai accesibilă, susținută de capacitatea AI de a crea scenarii credibile pentru identități false. Poate fi vorba de un coleg care “are nevoie urgentă” de anumite documente, de un contabil care “a schimbat contul pentru o plată”, sau de un curier care nu a reușit să facă livrarea. În toate aceste situații, mesajele impecabil redactate pot păcăli chiar și cei mai atenți, dacă nu sunt urmate de verificări riguroase. Ce e și mai grav este posibilitatea de a crea falsuri audio sau video (deepfake) care pot face ca o voce de șef sau o rudă să pară autentică, forțând utilizatorii să răspundă impulsiv, fără verificări suplimentare.

Vulnerabilitatea companiilor: lipsa de personal specializat și tentația automatizării

În același timp, companiile se confruntă cu o criză generalizată de specialiști în cybersecurity, iar bugetele alocate nu sunt suficiente pentru a ține pasul cu amenințările. În lipsa unei echipe bine pregătite, multe organizații își bazează speranțele pe automatizare. Deși instrumentele moderne ajută la detectarea alertelor și la reducerea muncii repetitive, utilizarea lor nepotrivită sau excesivă poate introduce vulnerabilități. Configurări greșite, decizii automate lipsite de context și încredere oarbă în AI pot genera breșe majore.

Pentru orice organizație, frauda devine o problemă complexă nu doar din cauza pierderilor financiare, ci și a deteriorării reputației, a proceselor interne blocate și a angajaților nervoși. În plus, atacurile de impersonare complică și mai mult identificarea adevărului: a fost un email autentic sau o comandă falsă? Cine a aprobat-o? În lipsa unor proceduri clare și a verificărilor multiple, răspunsurile întârzie să apară, spre nemulțumirea tuturor.

Ce poți face pentru a nu fi o victimă facilă

Primul pas în apărarea împotriva acestor amenințări este să-ți verifici întotdeauna identitatea printr-un canal secundar. În cazul unei solicitări urgente și suspecte, nu te baza pe răspunsul din email, ci folosește numere de contact sau mesaje preînregistrate în agendă. Parolele trebuie să fie unice și gestionate cu ajutorul unui manager de parole, iar autentificarea în doi pași trebuie activată peste tot acolo unde este posibil.

În plus, este esențial să-ți setezi reflexe bune: dacă primești un mesaj care insista să acționezi imediat, oprește-te și solicită timp pentru verificări suplimentare. În mediul de afaceri, verificarea fiabilității unei plăți sau schimbarea de date bancare trebuie să fie însoțite de proceduri stricte, inclusiv confirmări telefonice. Educarea angajaților și a personalului reprezintă apoi cea mai bună apărare, fiindcă indiferent cât de avansată este tehnologia, interacțiunea umană rămâne cea mai vulnerabilă verigă.

În fața unei pressuni tot mai mari din partea tehnologiei și a atacurilor tot mai sofisticate, adaptarea rapidă și adoptarea unor reguli clare pot reduce semnificativ riscul de a deveni victimă. Deocamdată, nu există un asalt al automatizării care să elimine complet pericolul, însă pregătirea și precauția rămân cele mai eficiente arme în această luptă. Într-o lume în care AI-ul devine tot mai prezent, controlul rămâne în limitele deciziilor și al vigilanței fiecăruia dintre noi.