sondajul realizat de inscop research arată că alianța pentru unirea românilor ocupă primul loc în opțiunile electoratului de până la 59 de ani, în timp ce românii care au peste 60 de ani ar vota în cea mai mare parte cu partidul social democrat, potrivit datelor prezentate luni. acest sondaj oferă o imagine clară a preferințelor electorale ale românilor, în funcție de vârstă, și subliniază o polarizare accentuată între generații.

rezultatele sondajului inscop arată că partidul sens se situează pe locul al doilea în preferințele românilor cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani, în timp ce usr ocupă locul al doilea în opțiunile electoratului de 30-44 de ani, iar partidul național liberal este a doua opțiune a românilor de 45-59 de ani. aceste informații oferă o imagine detaliată a tendințelor electorale și a modului în care românii se raportează la diferitele partide politice.

datele colectate în perioada 25 octombrie – 2 noiembrie prin metoda cati oferă o imagine clară a opțiunilor electorale ale românilor, în funcție de vârstă. astfel, 34% dintre persoanele sub 30 de ani ar vota aur, 16% – partidul sens, 14% – usr, 13% – pnl, 9% – psd, 5% – pot, 3% – udmr, iar 3% – sos românia. aceste cifre subliniază o tendință clară de polarizare între generații și o scindare valorică între generațiile formate în contexte socio-politice distincte.

directorul inscop research, remus ștefureac, evidențiază o ‘polarizare accentuată’ între generații și ‘o scindare valorică’ între generațiile formate în contexte socio-politice distincte. el subliniază că rezultatele sondajului arată o ‘incapacitate a partidelor mari de a depăși praguri simbolice de susținere în rândul tinerilor și al adulților activi’, ceea ce indică o criză gravă a reprezentării politice. această concluzie este susținută de datele prezentate și subliniază importanța înțelegerii tendințelor electorale și a modului în care românii se raportează la diferitele partide politice.

în concluzie, sondajul inscop oferă o imagine clară a preferințelor electorale ale românilor, în funcție de vârstă, și subliniază o polarizare accentuată între generații. datele prezentate arată o tendință clară de scindare valorică între generațiile formate în contexte socio-politice distincte și subliniază importanța înțelegerii tendințelor electorale și a modului în care românii se raportează la diferitele partide politice, pentru a putea dezvolta politici incluzive și a consolida coeziunea democratică.