Românii își pierd tot mai mult încrederea în justiție, iar percepția asupra independenței sistemului judiciar devine din ce în ce mai negativă. Potrivit unui sondaj recent realizat de INSCOP, aproape trei din patru români (70,5%) afirmă că au foarte puțină sau deloc încredere în justiție, în timp ce 67,4% consideră că sistemul nu este independent. Această situație reflectă îngrijorările din societate cu privire la credibilitatea instituțiilor judiciare și la posibilitatea ca acestea să-și exercite atribuțiile fără influențe externe sau interese politice.

Scăderea încrederii: o tendință alarmantă pentru statul de drept

În ultimii ani, numărul românilor care au încredere în Justiție a înregistrat un declin alarmant. Doar 25,5% dintre participanți au răspuns că au foarte multă sau destul de multă încredere, cu diferențe notabile între cele două categorii – 9,5% afirmând că au foarte multă încredere, iar 16% fiind mai degrabă multumiți de sistem. În schimb, restul populației își exprimă rezerve și suspiciuni, acuzând sistemul de lipsă de transparență și probleme de integritate.

Acestea sunt, cel mai adesea, rezultatele unui context în care percepția asupra independenței justiției a fost afectată de multiple cazuri și scandaluri mediatizate, dar și de o retorică politică tot mai critică la adresa magistraților. Mulți cetățeni sunt sceptici cu privire la neutralitatea verdicturilor și consideră că influențele politice sau interesele personale pot afecta deciziile judecătorești.

Percepția publicului față de influențele externe și de independența justiției

Rezultatele sondajului pun accentul nu doar pe scăderea încrederii, ci și pe percepția că sistemul judiciar nu funcționează în mod independent. Peste două treimi dintre români (67,4%) cred că justiția nu este capabilă să își exercite atribuțiile în mod autonom, fără influențe din exterior. Acest lucru accentuează o problemă majoră a statului de drept în România, unde credibilitatea instituțiilor judiciare a fost pusă la probe în contextul unor decizii controversate sau a criticilor venite atât din partea opiniei publice, cât și a unor politicieni.

De-a lungul anilor, reformele sistemului judiciar au fost adesea subiect de controverse, iar încercările de a asigura o independență reală au fost frecvent frânate de interese și tratate cu scepticism de către cetățeni. În plus, povești cu magistrați sau cauze celebre, adesea sensibile politic sau economice, au alimentat bănuielile cu privire la corectitudine și imparțialitate.

Context și perspective pentru viitorul justiției din România

Percepția negativă asupra justiției survine într-un moment în care sistemul are nevoie de reforme și de reconsolidarea încrederii publice. În condițiile în care șefii instituțiilor judiciare insista pe nevoia transparenței și a unor măsuri concrete pentru combaterea influențelor externe, opinia publică rămâne sceptică, întrebându-se dacă aceste reforme vor aduce cu adevărat schimbări majore.

De-a lungul anilor, guvernele au promis că vor investi în independența și transparența justiției, însă rezultatele concrete rămân însă dezamăgitoare pentru mulți. În ciuda acestor dificultăți, există și inițiative, atât din cadrul curților, cât și din partea societății civile, menite să consolideze statul de drept și să recâștige încrederea românilor. Cu toate acestea, schimbarea va putea fi considerabilă doar dacă sistemul va reuși să demonstreze în mod constant imparțialitate și integritate, în condițiile unui control democratic și al transparenței totale.

Perspectiva pe termen mediu și lung pare să fie însă încă incertă, iar societatea danează așteptarea unor rezultate concrete care să le depășească reticența și scepticismul. Într-un astfel de climat, consolidarea reformelor în justiție va rămâne unul dintre cele mai mari teste ale democrației românești, iar încrederea populației va avea nevoie de timp pentru a fi restaurată.