Criza energetică europeană ar putea persista, chiar și după încheierea conflictului din Orientul Mijlociu, avertizează oficialii europeni, din cauza daunelor provocate infrastructurii energetice. Prețul petrolului și al gazelor naturale a crescut, generând cheltuieli suplimentare de miliarde de euro pentru Uniunea Europeană.
Prețuri în creștere și impact economic diferențiat
Comisarul pentru Energie, Dan JØRGENSEN, a subliniat că prețurile petrolului și gazelor au crescut cu 60-70% într-o singură lună. Acest lucru a sporit factura de import pentru combustibili fosili a Uniunii Europene cu 14 miliarde de euro. Infrastructura de transport a petrolului și gazelor din Orientul Mijlociu a suferit daune majore, reparația putând dura luni întregi.
Această situație creează premisele unei perioade de costuri ridicate, prețuri energetice persistente și diferențe pronunțate de competitivitate între statele membre. Creșterea prețurilor nu afectează uniform zona euro; există variații semnificative în ceea ce privește prețurile energiei electrice și pierderea de venituri reale. Companiile resimt deja creșterea costurilor, dar transferul acestora către consumatori a fost până acum limitat.
Reacția Uniunii Europene și perspectivele viitoare
Uniunea Europeană pare hotărâtă să evite repetarea măsurilor de criză costisitoare și adesea prost orientate din perioada 2022-2023. Bruxelles-ul preconizează o abordare duală: asistență mai concentrată și măsuri structurale pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili.
Potrivit unei note din 26 martie a Direcției Generale Afaceri Economice și Financiare a Comisiei Europene, criza din Iran a generat costuri suplimentare de aproximativ 6 miliarde de euro pentru importurile de combustibili fosili, doar în primele 17 zile. Prețul petrolului a depășit 100 de dolari pe baril, o valoare similară cu cea din august 2022. Prețurile gazelor, deși nu au atins nivelurile maxime din 2022-2023, prezintă o volatilitate crescută.
Impactul asupra inflației și măsurile de sprijin
Analiza BNP Paribas sugerează că mecanismele inflaționiste sunt, deocamdată, mai moderate decât cele din urmă cu patru ani. Inflația generală a înregistrat o creștere redusă, iar inflația de bază, excluzând energia, a rămas aproape de zero. Aceasta ar putea indica o perioadă de grație limitată.
Datele indică faptul că, companiile ezită să transfere aceste costuri către consumatori. BNP Paribas notează că, în timp ce costurile de achiziție au crescut, prețurile de vânzare nu au urmat aceeași traiectorie. La nivelul gospodăriilor, încrederea consumatorilor în situația financiară în următoarele 12 luni a scăzut, însă mai puțin comparativ cu situația din 2022.
ABN Amro subliniază că impactul actualei crize ar putea fi mai eterogen în interiorul zonei euro decât în 2022. Prețul gazelor naturale a crescut cu aproximativ 80% de la începutul anului, dar prețul mediu en-gros al energiei electrice în cinci dintre cele mai mari economii din zona euro a rămas stabil, fiind chiar cu aproximativ 14% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut. Explicațiile includ extinderea capacității de producție regenerabilă și funcționarea la capacitate maximă a centralei nucleare franceze.
Totodată, ajutorul fiscal va fi limitat, Uniunea Europeană subliniind că nu vor fi reluate clauzele de protecție generală, astfel statele membre vor trebui să găsească resursele necesare în limitele cadrului fiscal actual.
Potrivit Comisiei Europene, în perioada 2022-2024, costurile nete ale sprijinului energetic în UE au atins 2,2% din PIB.Din această sumă, 60% au fost măsuri legate de prețuri, 40% subvenții de venit și numai un sfert au fost cu adevărat direcționate.
Comisia Europeană propune măsuri pe termen scurt, cum ar fi sprijin direcționat pentru gospodăriile vulnerabile și companiile consumatoare de energie, nu plafonări generale de preț sau reduceri ample de taxe. Pe termen lung, se are în vedere accelerarea electrificării, extinderea surselor regenerabile, dezvoltarea rețelelor și eficientizarea consumului de energie.
