Avariile din sistemul de termoficare al Bucureștiului continuă să dezorganizeze viața locatarilor, în pofida eforturilor de remediere și a eforturilor administrației locale de a minimaliza impactul. În ultimele zile, doar patru blocuri din Capitală beneficiază de căldură, în timp ce alte 26 se confruntă cu funcționarea deficitară a agentului termic, conform datelor furnizate de aplicația Termoalert. Această situație, cauzată în special de o serie de avarii la centralul CET Sud, relevă probleme cronice ale sistemului de termoficare al orașului, deja tensionat de incidente infrastructurale repetate.

Un sistem fragil și insuficient monitorizat

Centralul CET Sud, componenta cheie a rețelei de termoficare din București, a fost infam pentru întreruperile frecvente și problemele de funcționare. Începând cu începutul anului, peste 3.000 de blocuri, în special din Sectoarele 2 și 3, au rămas fără apă caldă și căldură pe perioade lungi, chiar și după remedierea avariilor. În total, aproape 4.000 de imobile au fost afectate în ultimele zile, ceea ce reflectă o problemă de fond privind întreținerea și monitorizarea sistemului, tot mai vulnerabil în fața avariilor.

Recent, situația s-a accentuat, iar disfuncțiile s-au extins inclusiv în Sectoarele 1, 2 și 3, acolo unde, în urma unor intervenții pentru remedierea altor avarii, trei blocuri din Sectorul 1 și alte câteva din Sectorul 2 și 3 resimt în continuare lipsa încălzirii și a apei calde, unele vor rămâne fără serviciu până spre mijlocul lunii februarie. Situația rămâne preocupantă, având în vedere că aceste blocuri trebuie să funcționeze în condiții de pandemie și de temperaturi exterioare extrem de scăzute, la limită chiar și pentru rezistența fizică a fiecăruia.

Impactul asupra locatarilor și perspectivele de remediere

Pentru bucureștenii afectați, această situație nu reprezintă doar un inconvenient, ci o problemă de sănătate și confort, în condițiile în care, chiar și după remedierea avariilor, funcționarea sistemului rămâne precar. În Sectorul 6, de exemplu, unele blocuri sunt complet deconectate de la furnizarea de apă caldă din cauza lucrărilor de intervenție pe rețeaua secundară, iar termenul estimat pentru reluarea serviciului este abia 8 februarie.

Primăria Capitalei a anunțat recent că bucureștenii care sunt conectați la sistemul centralizat de termoficare plătesc pentru căldură în funcție de temperatura apei, nu după parametrii actuali de funcționare, dar această soluție temporară nu rezolvă problema fundamentală a deficiențelor rețelei. În plus, promisiunile privind investiții și reparații majore în centralele de termoficare par să se lovească de dificultăți administrative și financiare, fiind semnalate recent alocări de fonduri importante pentru întreținerea CET-urilor, însă fără rezultate imediate în condițiile actuale.

Pe termen mediu și lung, expertizele și programul de modernizare a infrastructurii de termoficare devin imperativ. Reziliența și eficiența sistemului pot fi garantate doar odată cu investiții semnificative în infrastructură, inclusiv centrale moderne, rețele eficiente și monitorizare în timp real. Până atunci, bucureștenii trebuie să accepte un sezon rece marcat de disfuncții, slujind ca un semnal clar despre necesitatea unei strategii cu adevărat durabile pentru energia termică a Capitalei.

Privind spre viitor, rămâne de văzut dacă aceste probleme cronice vor fi abordate cu seriozitate și dacă soluțiile pe termen lung vor presupune, în sfârșit, investiții consistente. În timp ce autoritățile promit reabilitări și modernizări, actuala situație le oferă bucureștenilor o lecție dură despre vulnerabilitățile sistemului de încălzire centralizată, într-un oraș ce trebuie să se adapteze realităților unei infrastructuri învechite și a unor provocări tot mai implicate.