Cele trei cele mai importante sindicate din învățământul românesc au anunțat pentru începutul lunii februarie o acțiune de protest care promite să fie unul dintre cele mai ample din ultimii ani. Membre ale Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Sindicatului „Alma Mater” au declarat oficial că vor organiza, pe 4 februarie 2026, un miting în fața sediului Guvernului, pentru a atrage atenția asupra problemelor grave cu care se confruntă sistemul educațional din România. Protestul vine după o perioadă în care mai mulți angajați din domeniu și-au exprimat nemulțumirea față de măsurile guvernamentale în domeniu, dar și față de lipsa de investiții și de respect pentru cadrele didactice.

Cerințele urgente ale sindicatelor: revenirea la normele dinainte de legea Bolojan și condiții decente în școli

Principalele revendicări ale sindicaliștilor vizează reintroducerea normei didactice și reducerea numărului de elevi la clasă, probleme reclamate de mai mult timp ca fiind esențiale pentru îmbunătățirea calității învățământului. În același timp, liderii sindicali solicită plata orelor suplimentare și reluarea bursei de performanță și a burselor sociale, în condițiile în care aceste beneficii au fost drastic reduse sau eliminate după adoptarea Legii Bolojan, care a introdus reduceri masive ale finanțării pentru educație.

O altă cerere esențială este revenirea la sistemul anterior de burse, considerat mai echitabil și mai stimulativ pentru elevi și studenți. Potrivit reprezentanților sindicatelor, aceste măsuri sunt vitale pentru creșterea motivației și pentru prevenirea abandonului școlar, mai ales în comunitățile defavorizate. În plus, sindicaliștii acuză guvernul de neseriozitate, argumentând că investițiile în educație trebuie să fie prioritare pentru asigurarea unui viitor mai bun pentru țară.

Contextul politic și rezultatele recente din învățământ: o stare de incertitudine și dezamăgire

În ultimele luni, sistemul de învățământ românesc a trăit o perioadă de tensiuni și crize recurente, ce au amplificat nemulțumirile din domeniu. Măsurile adoptate de guvern în domeniul educației nu au fost percepute ca fiind suficiente sau coerente de către reprezentanții cadrelor didactice, iar lipsa de dialog a generat o stare de frustrare profundă. Criza bugetară, problemele legate de infrastructură, precum și cadrele didactice insuficient motivate și plătite au devenit subiecte constante în discuțiile din spațiul public.

Anunțul protestului vine într-un moment în care guvernul paralel cu dialogul social și-a reafirmat intenția de a implementa reforme care, potrivit oficialilor, ar avea ca scop modernizarea și eficientizarea sistemului. Însă, sindicaliștii avertizează că fără măsuri concrete pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și pentru creșterea remunerațiilor, aceste reforme pot fi doar promisiuni goale.

Ce urmează și posibilele perspective ale sistemului educațional

Reacțiile din partea reprezentanților guvernamentali nu au întârziat să apară, însă până în prezent, planurile pentru înlăturarea nemulțumirilor sunt doar la nivel de discuții și promisiuni. Între timp, cadrele didactice se pregătesc de protestul anunțat, așteptând ca oficialii să ia în serios revendicările lor și să pună în aplicare măsuri concrete pentru rezolvarea problemelor.

Pe fondul acestor tensiuni, viitorul sistemului educațional din România pare să fie în permanență sub semnul incertitudinii. În timp ce guvernul susține necesitatea reformelor și eficientizarea cheltuielilor, sindicatele cer mai multă atenție și respect pentru profesori și elevi, considerând că doar astfel se poate asigura un viitor real pentru învățământul românesc. Rămâne de văzut dacă, în urma protestului, vor începe să se vadă și pași concreți spre o reformă profundă, sau dacă aceste tensiuni vor continua să se acutizeze, periclitatând stabilitatea și viabilitatea unui sistem profund afectat de crize repetate.