Conform Mediafax: Sindicatul angajaților din executiv (SAALG) a criticat vehement măsurile guvernamentale privind reducerea consumului de energie electrică la consumatorii casnici, considerându-le intruzive și nepotrivite. Într-un comunicat de presă emis vineri, organizația sindicală a subliniat că astfel de cerințe nu ar fi trebuit să fie printre primele acțiuni luate după intrarea în vigoare a stării de alertă.
Critici la adresa solicitărilor guvernamentale
SAALG a semnalat că Guvernul impune cetățenilor să își adapteze stilul de viață în funcție de limitările sistemului energetic național. Astfel, românii sunt îndemnați să evite utilizarea electrocasnicelor cu un consum ridicat, precum mașina de spălat, uscătorul de rufe sau boilerul, în special seara, și să mute aceste activități în intervalele cu producție fotovoltaică mai mare.
Oana Gheorghiu, vicepremier în Cancelaria premierului Ilie Bolojan, a fost, de asemenea, vizată de critici din partea sindicaliștilor. Aceasta a susținut public posibilitatea reducerii consumului de seară de la aproximativ 7.700 MW la 7.300 MW prin „o mulțime de gesturi mici aduse împreună”. Sindicatul a replicat că aceste „gesturi mici” sunt utile, însă nu pot compensa deciziile întârziate ale Guvernului. Românii nu pot fi transformați în soluția pentru o problemă structurală a statului român, care nu a reușit să construiască o infrastructură energetică adecvată.
Promisiuni neonorate privind stocarea energiei
Pe lângă criticile privind gestionarea actuală a crizei energetice, SAALG a adus în discuție și lipsa de acțiune din trecut a Guvernului Bolojan în privința consolidării capacităților de stocare a energiei în România. Sindicaliștii acuză repetate promisiuni guvernamentale care, în cele din urmă, nu au fost respectate.
Un exemplu invocat este anunțul din 24 aprilie 2025, când Guvernul și Ministerul Mediului au comunicat alocarea a 400 de milioane de lei pentru finanțarea bateriilor de stocare destinate sistemelor fotovoltaice existente. Ulterior, la 21 mai 2026, după mai bine de un an, Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a anunțat din nou alocarea aceleiași sume pentru programul de stocare a energiei cu baterii, prezentând proiectul ca fiind o direcție strategică principală a instituției. Aceste demersuri par să fi rămas, în mare parte, doar la nivel declarativ, fără a se concretiza în soluții de stocare pe termen lung.
Situația se agravează în contextul în care românii sunt solicitați să își schimbe obiceiurile de consum, în timp ce investițiile în infrastructura energetică necesară, precum sistemele de stocare, întârzie să apară.
Stadiul actual al programelor de stocare
Controverse privind implementarea stocării energiei
SAALG a reiterat faptul că, în ciuda promisiunilor și anunțurilor repetate, programele de stocare a energiei cu baterii nu au fost implementate eficient în România.
Afirmațiile referitoare la alocarea a 400 de milioane de lei în aprilie 2025 și, ulterior, în mai 2026, ridică semne de întrebare cu privire la concretizarea acestor investiții. Sindicatul sugerează că aceste anunțuri au rămas, în mare parte, la nivel declarativ, fără a produce efecte tangibile în consolidarea capacităților naționale de stocare a energiei. Lipsa unor astfel de capacități se resimte acum, când țara se confruntă cu provocări în asigurarea stabilității sistemului energetic.
Sursa: Mediafax
