Protestele din domeniul culturii încep simbolic de Ziua Națională a Limbii și Culturii Naționale, sub semnul nedreptăților care afectează de ani de zile instituțiile care păzesc identitatea culturală a României. Federația Națională a Sindicatelor din Cultură și Presă – CulturMedia anunță o serie de manifestații care se vor desfășura pe o perioadă de două săptămâni și care au ca scop atragerea atenției asupra subfinanțării cronice și a deficitului sever de personal din domeniu. Demersul, deopotrivă simbolic și revendicativ, vine ca un răspuns la lipsa de sprijin concret din partea autorităților, în condițiile în care cultura și patrimoniul național sunt tot mai vulnerabile în fața lipsei de fonduri și a neglijenței.

Un început simbolic în ziua lui Eminescu

Manifestările pornesc de la celebrarea poetului Mihai Eminescu, considerat părintele culturii române moderne. Acest moment are o încărcătură simbolică puternică: reprezentanții sindicatului au ales această dată pentru a remarca importanța deosebită a culturii în definirea identității naționale. „’Cum nu vii tu, Țepeș, Doamne?’” — această expresie, devenită un laitmotiv al acțiunilor lor, capătă o semnificație aparte în contextul dilemei dacă nu cumva implicați în apărărea valorilor naționale se află, în fapt, în fața unei lupte mai vechi, pierdute din cauza lipsei de sprijin.

Protestele vor începe cu acțiuni de pichetare și adunări în principalele orașe ale țării, urmând să se extindă pe parcursul a două săptămâni. În centrul lor stă dorința de a atrage atenția asupra faptului că, indiferent de context, cultura română suferă de lipsa finanțării și de un personal insuficient pentru a asigura funcționarea normală a instituțiilor culturale de stat, precum teatrele, muzeele sau bibliotecile.

Subfinanțarea cronică și impactul asupra sectorului cultural

De ani de zile, sectorul cultural din România se confruntă cu un blocaj provocat de subfinanțare. În ciuda cererilor repetate din partea specialiștilor și sindicatelor, bugetele alocate de autorități rămân insuficiente pentru a susține proiecte, salarii decente sau modernizarea infrastructurii culturale. Aceasta în condițiile în care, în ultimii ani, alte domenii strategice, precum sănătatea sau învățământul, au beneficiat de creșteri bugetare, dar cultura a fost întotdeauna la coada listei.

Rezultatele sunt vizibile: instituțiile culturale se luptă pentru a-și menține activitatea, iar personalul, adesea insuficient sau neluat în seamă, ajunge să lucreze în condiții precare. Sala teatrului se închide din cauza lipsei de fonduri, expozițiile nu mai pot fi organizate din cauza lipsei materialelor, iar artiștii și cercetătorii sunt tot mai nemulțumiți de condițiile în care își desfășoară activitatea.

O răspundere colectivă pentru salvarea patrimoniului național

Sindicaliștii atrag atenția că situația nu mai poate fi amânată. Ei cer o reevaluare a alocărilor bugetare și o implicare reală a autorităților pentru asigurarea unui sistem cultural sustenabil și adaptat nevoilor actuale. “Este vital să înțelegem că cultura nu reprezintă doar divertisment, ci și fundamentul identității noastre naționale și al coeziunii sociale”, afirmă reprezentanții CulturMedia.

Liderii sindicali nu exclud posibilitatea extinderii protestelor dacă autoritățile vor ignora solicitările de reformare a sistemului cultural. În același timp, ei speră ca aceste acțiuni să fie un semnal puternic pentru întregul spectru politic, dar și pentru publicul larg, asupra necesității de a investi și de a proteja valorile culturale ale națiunii.

Deși protestele sunt programate pentru următoarele două săptămâni, implicațiile lor pot avea răsunet pe termen lung. La momentul actual, nimeni nu știe dacă autoritățile vor reuși să răspundă acestor semnale de alarmă, dar cert este că, fără o schimbare de atitudine, patrimoniul cultural al României riscă să rămână tot mai vulnerabil, în vreme ce elitele care trebuie să îl păzească și să îl promoveze se confruntă cu un climat de neînțelegeri și neasumare a responsabilităților.