Rusia pregătește terenul pentru o reîntărire militară în contextul intensificării eforturilor europene de rearmare, chiar dacă nu există în prezent intenția de a ataca un stat NATO. Conform recentului raport anual al serviciului de informații externe al Estoniei, Moscova investește masiv în reconstrucția forțelor sale armate, o mișcare ce pare mai degrabă un mesaj de avertizare pentru Occident decât o pregătire pentru atacuri imediate.

Rusia nu intenționează un conflict iminent cu NATO, dar nu reduce riscul conflictului

Deși oficiali ruși și analizele militare nu indică planuri imediate de ofensivă, escaladarea militară a Rusiei atât pe frontul intern, cât și în plan extern, ridică semne de întrebare asupra intențiilor pe termen mediu. Potrivit sursei estoniene, la nivel oficial, Rusia afirmă că nu are intenție de a declanșa ostilități directe împotriva țărilor membre NATO în acest an sau în următorul. Cu toate acestea, creșterea activităților militare, acoperită de o campanie de reînarmare masivă, sugerează o strategie de întărire a poziției sale înaintea unor eventuale negocieri sau conflicte.

Pe fondul războiului din Ucraina, care a izbucnit în 2022 și a atras o reacție fermă a Occidentului, Rusia pare să se adapteze noilor realități geopolitice prin consolidarea capacităților sale militare. În ultimul an, autoritățile ruse au concentrat resurse substanțiale în modernizarea armamentului, în special în domeniul armelor convenționale și nucleare, dar și în crearea de noi unități și tehnologii de domeniu.

Europa își intensifică rearmarea, provocând o cursă a înarmării în Eurasia

Între timp, statele europene, din mai multe motive, au accelerat procesul de înzestrare militară, drept răspuns atât la poziția tot mai assertivă a Moscovei, cât și la incertitudinea generată de conflictul din Est. În timp ce NATO își reafirmă angajamentul de apărare colectivă, oficialii militari estonieni avertizează că „Rusia se grăbește să-și reconstruiască forțele pe măsură ce Europa își intensifică reînarmarea”. Acest tip de strategie, conform experților, poate fi interpretată ca o formă de presiune psihologică sau un mecanism de disuasiune menită să-i determine pe Vest să reducă din ambițiile sale de extindere.

De-a lungul anilor, Kremlinul a încercat să păstreze un echilibru delicat între declarațiile de autoapărare și demonstrațiile de forță. La ultima sa evaluare internă, oficialii militari au subliniat necesitatea de a avea capacități militare pe termen lung, pentru a putea face față oricăror provocări din partea NATO sau a altor actori externi. Modernizarea și consolidarea forței militare ruse devin astfel o prioritate strategică, chiar dacă radarul Occidentului indică în principal o azvârlire a resurselor în pregătiri defensive.

Provocarea unei arme ale războiului psihologic și de destabilizare

În același timp, poziția diplomatică a Rusiei pare să fie calibrată pentru a menține orașul în așteptare, fără a agita ostilitățile până la un punct critic. În ciuda retoricii militare și a corvoadei de mobilizare, oficialii de la Kremlin vorbesc de obicei despre „necesitatea de a reface echilibrul forțelor” și despre refuzul de a exploda în conflict direct cu NATO, cel puțin în acest moment.

Europa, în special statele din regiunea baltică, sunt conștiente de această agenda subtilă, care pare a combina o intensificare a militarizării cu o tactică de destabilizare graduală. Pe măsură ce Moscova își menține poziția de a-și reface forțele, alianța defensivă devine și mai conștientă de pericolul unei noi curse a înarmării, în așteptarea unui eventual moment de efervescență.

Perspectiva pe termen mediu rămâne incertă, dar momentul pregătirilor intense din partea Moscovei și reacția rapidă a europenilor în securizarea propriilor granițe continuă să fie o temă de maximă actualitate în geopolitica europeană și globală. În timp ce statele NATO și-au reafirmat angajamentul pentru apărarea comună, Kremlinul pare să insiste că reînarmarea sa nu vizează un conflict iminent, ci o strategie de poziționare și de pregătire pentru orice eventualitate.