românii sărbătoresc ziua națională pe data de 1 decembrie, o zi cu o semnificație aparte în istoria noastră, care reflectă dorința profundă de unire a românilor, fundamentul esențial al marii uniri, deși nu a marcat constituirea politică a româniei mari, cum mulți cred, ci mai degrabă a reflectat dorința de unire a românilor.

pe 1 decembrie, românii celebrează ziua națională, o dată cu o puternică încărcătură simbolică pentru poporul și statul român, care marchează evenimentele istorice de la alba iulia, din 1918, când românii din transilvania s-au adunat pentru a cere unirea cu românia, deși românia mare avea să se constituie propriu-zis în 1920, atunci când a fost recunoscută pe plan internațional, prin tratatul de la paris, ziua de 1 decembrie 1918 este deosebit de importantă pentru mesajul simbolic, social și politic transmis de ardeleni marilor puteri dar și tuturor națiunilor europene.

ce s-a întâmplat pe 1 decembrie 1918, este un eveniment care a marcat istoria româniei, când la începutul secolului xx populația majoritară a transilvaniei, pe atunci parte a imperiului austro-ungar, o reprezentau românii, adică aproximativ 65% din populație, urmată de maghiari, secui și sași, această realitate este consemnată și în secolele anterioare, de exemplu, în secolul al xviii-lea, învățatul andreas teusch, transilvănean de origine săsească scria în „historia regni sive principatus transylvaniae” că românii formează cel mai numeros grup etnic și că toți scriitorii ardeleni îi consideră descendenți ai coloniștilor romani din dacia.

practic, odată cu „secolul națiunilor”(secolul xix), dar și cu obținerea independenței regatului româniei, tot mai mulți români transilvăneni au militat pentru unirea cu patria mamă, un moment important l-a reprezentat intrarea româniei în primul război mondial, importanța națională a transilvaniei pentru românii din regat s-a reflectat în interesul militar acordat ardealului, practic, primele acțiuni militare ale româniei în primul război mondial au fost dezrobirea și mai apoi alipirea transilvaniei, la rândul lor, românii transilvăneni au primit cu entuziasm intrarea româniei în război contra austro-ungariei, dar și intrarea trupelor regățene în ardeal.

în perioada comunistă, ziua națională a româniei se sărbătorea pe 23 august, odată cu lovitura de stat din 23 august 1944, când românia întoarce armele împotriva germaniei naziste și se debarasa de regimul antonescu, pentru comuniști, 23 august marca „ziua eliberarii româniei de către glorioasa armata sovietică și a doborârii dictaturii fasciste antonesciene de către forțele patriotice conduse de partidul comunist”, ulterior, odată cu distanțarea româniei ceaușiste de rusia sovietică, ziua de 23 august a căpătat alte semnificații, fiind o adevărată odă închinată partidului comunist, oamenilor muncii, dar mai ales liderilor româniei comuniste, după revoluția din 1989, în românia, odată cu regimul, s-a schimbat din nou data zilei naționale, parlamentul dominat de fsn și cu aprobarea lui ion iliescu, primul președinte post-decembrist al româniei, a hotărât ca noua zi națională să fie sărbătorită pe 1 decembrie.

în concluzie, ziua de 1 decembrie este o zi importantă pentru români, care marchează unirea românilor și reflectă dorința de unire a poporului român, fiind o zi cu o puternică încărcătură simbolică pentru poporul și statul român, și care a devenit zi națională a româniei în 1990, odată cu schimbarea regimului comunist, și care este sărbătorită în fiecare an prin parade militare și manifestații culturale în toată țara.