România, pregătită pentru un efort de război: Avertismentul șefului Armatei

Șeful Armatei Române, Generalul Vlad Gheorghiță, a subliniat necesitatea pregătirii populației pentru susținerea unui „efort de război” în contextul instabilității de la flancul estic al NATO. Într-o conferință de presă comună cu Generalul american Alexus Grynkewich, Gheorghiță a evidențiat modificările legislative care permit integrarea tinerilor în programul de pregătire militară, având în vedere provocările actuale în materie de securitate.

„Populația trebuie să fie pregătită să facă față diverselor crize, nu doar din perspectiva războiului, ci și pentru situații de urgență, cum sunt incendiile sau cutremurele. Este esențial să avem o societate resilientă, capabilă să răspundă eficient în momente critice,” a declarat Gheorghiță.

Modificări legislative pentru pregătire militară

Generalul a pomenit despre modificările recente din legislație care facilitează recrutarea tinerilor pe bază de voluntariat în structuri ale Ministerului Apărării Naționale (MAPN). În acest an, autoritățile intenționează să pregătească aproximativ 1000 de tineri, numărul acestora urmând să crească în anii următori.

„Planificăm să avem două sau trei serii de pregătire pe an, cu o capacitate estimată între 2000 și 10.000 de militari. Aceste programe vor continua în funcție de alocațiile bugetare disponibile,” a explicat șeful Armatei.

Gheorghiță a subliniat că importanța reducerii timpului de reacție în fața oricăror amenințări este vitală. Pregătirea nu se va limita la aspectele militare, ci va include și colaborări cu instituții precum Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), pentru a asigura o abordare holistică în fața crizelor.

Provocările de pe flancul estic al NATO

În cadrul conferinței, Generalul Alexus Grynkewich a adus în discuție contextul geopolitic actual, menționând că NATO rămâne eta­blă în fața provocărilor, dar că fiecare stat membru are responsabilități specifice în ceea ce privește securitatea națională. „România joacă un rol crucial pe flancul estic, iar măsurile de pregătire anunțate de conducerea armatei sunt vitale pentru întărirea apărării regionale,” a punctat Grynkewich.

Când a fost întrebat despre cum ar putea reacționa România în cazul unei escaladări a conflictului în Marea Neagră, Gheorghiță a menționat necesitatea de a întări capacitățile navale românești pentru a proteja infrastructura critică, cum ar fi proiectul Neptun Deep, de extragere a gazelor. „Aceste platforme sunt teritoriu național, iar datoria noastră este să ne apărăm propriile resurse, investind în forțele navale,” a declarat acesta.

Generalul a explicat că, deși articolul 5 din Tratatul NATO nu se aplică direct zonei economice exclusive, statul român va colabora cu aliații pentru a asigura securitatea infrastructurii. „Dacă va fi cazul, vom avea sprijin internațional, dar apare obligatoriu obligationea noastră de a ne apăra teritoriul,” a concluzionat Gheorghiță.

Cu un context internațional tot mai complicat, România își reafirmă angajamentul de a se pregăti pentru orice scenariu, consolidându-și resursele și pregătind cetățenii pentru crizele care ar putea veni. Armata se află într-un proces constant de adaptare, având în vedere provocările curente, ceea ce subliniază importanța perceperii securității ca ființare în responsabilitatea fiecărui cetățean.