Premierul danez Mette Frederiksen a dezvăluit joi existența unui „dezacord fundamental” cu Statele Unite privind viitorul Groenlandei, într-un moment în care tensiunile geopolitice legate de această teritoriu strategic se intensifică. Declarația vine la câteva zile după o întâlnire între oficiali din cele două țări, în contextul controversatei tentative recente a președintelui american Donald Trump de a achiziționa sau de a avea influență asupra insulei, ceea ce a tensionat relațiile bilaterale și a readus în centrul atenției problematica resurselor naturale din Groenlanda.

### Tensiuni geopolitice în creștere din cauza resurselor din Groenlanda

Groenlanda, această insulă de aproximativ 2,16 milioane de kilometri pătrați, a fost mult timp un teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, dar recent a fost vizată de interese sporite din partea Statelor Unite și a altor puteri globale. Motivul? resursele naturale inestimabile—de la minerale rare, precum litiu, până la petrol și gaze naturale—care sunt extrem de valoroase într-o perioadă de tranziție energetică și care, în ultimii ani, au transformat Groenlanda într-un punct fierbinte al geopoliticii globale.

Mette Frederiksen a subliniat că discuțiile recente au scos la iveală „un dezacord fundamental” privind modul în care cele două națiuni văd statutul și autonomia Groenlandei. Pe de o parte, Danemarca și autoritățile locale doresc să păstreze controlul asupra resurselor și să asigure o dezvoltare durabilă, în timp ce administrației americane i s-ar putea cere să investească și să influențeze mai mult în regiune, ceea ce ridică întrebări legate de suveranitate și influență geopolitică.

### Întâlniri trilaterale și formarea unui grup de lucru

În efortul de a gestiona aceste diferențe și eventuale rivalități, Washingtonul și Copenhaga au convenit recent să creeze un grup de lucru specializat, destinat să analizeze situația și să propună soluții pentru colaborarea pe viitor. Conform oficialilor, acest organism va funcționa ca un canal de dialog pentru a evita escaladări și a înțelege mai bine interesele fiecărei părți. Cu toate acestea, premierul Frederiksen a făcut clar că suveranitatea daneză asupra Groenlandei este nediscutabilă și că orice implicare americană trebuie să se conformeze acestui principiu.

De altfel, această dispută s-a acutizat după ce Donald Trump și-a exprimat public intenția de a negocia direct cu conducerea insulei, ceea ce în viziunea oficialilor danezi a fost perceput ca o încălcare a autnomiei teritoriale. Mesajele din partea Washingtonului au fost moderate, dar tensiunea rămâne iflicted, mai ales în contextul în care China, Rusia și alte state își intensifică și ele prezența în regiune pentru a accesa resursele locale și pentru a-și extinde influența.

### Culise și implicații pe termen lung

Analistii geopolitici atrag atenția că Groenlanda devine, în mod tot mai clar, un teren de confruntare pentru interesele globale în era post-pandemică. Pactul recent dintre SUA și Danemarca de a crea un grup de lucru poate părea o mișcare diplomatică temporară, dar pentru experți, acesta traduce o preocupare profundă pentru echilibrul de putere în Arctica, regiune considerată esențială pentru securitate și accesul la resurse.

Pe fondul acestor evoluții, oficialii din Groenlanda, precum și comunitățile locale, privesc cu îngrijorare și uneori cu scepticism o posibilă influență excesivă din partea marilor puteri. În același timp, demnitatea și autonomia insulei trebuie păstrate în lumina intereselor economice și geopolitice ale fiecărei părți.

În timp ce discuțiile continuă și se caută un echilibru, devine evident că viitorul Groenlandei nu mai poate fi ignorat pe scena internațională. Cu tensiuni tot mai evidente și ohrefonstil în creștere, scena geopolitică din regiune rămâne una din cele mai complexe și dinamice ale momentului, iar modul în care vor evolua aceste relații va avea repercusiuni semnificative pe termen lung pentru sistemul global de alianțe și influență.