Procuror-șef la DIICOT Pitești: Sistemul judiciar trebuie să recunoască eșecurile și să reconstruiască încrederea publicului

Discuțiile despre integritatea și eficiența sistemului judiciar românesc devin tot mai acute în ultimele luni, iar declarațiile recente ale Antonia Diaconu, procuror-șef la DIICOT Pitești, adaugă un nou strat de complexitate acestei dezbateri. Într-un interviu acordat miercuri, ea a afirmat că instituțiile judiciare trebuie să își asume responsabilitatea pentru recentul decalaj față de cetățeni și să își propună un „moment T-zero” în procesul de reformare și reconsolidare a încrederii publice.

### Sistemul judiciar în fața realității: o nevoie de autocritică

„În ultima vreme, l-am mai dezamăgit pe cetățean”, a spus Diaconu, exprimând o durere și o profundă conștientizare a percepției publice asupra justiției din România. Această declarație nu vizează doar situația curentă, ci reflectă o problemă de durată în sistemul judiciar, care, din cauza unor erori, întârzieri sau decizii contestate, și-a pierdut, în ochii multor români, din credibilitate.

Aceasta nu este o problemă singulară, ci una ce a fost tot mai vizibilă în ultimii ani, pe fondul unor cazuri mediatizate, a întârzierilor în anchete, dar și a criticilor legate de independența justiției sau de influența politică. În fața acestei realități, reprezentanta DIICOT Pitești propune maturitatea necesară de a recunoaște cu sinceritate aceste eșecuri, ca fundament pentru orice proces de schimbare.

### Momentul T-zero: un punct de cotitură pentru încrederea publică

Cuvintele procurorului indică clar necesitatea creării unui nou început, un adevărat „moment T-zero” în relația dintre justiție și cetățeni. Este un apel de a-i aduna pe toți actorii din sistem – judecători, procurori, membri ai Ministerului Justiției și chiar societatea civilă – pentru a evalua regândirea proceselor și instrumentelor de lucru, dar și pentru a întări transparența și răspunderea.

„Este nevoie de un efort comun pentru a construi din nou încrederea, care astăzi se află în scădere”, a adăugat Diaconu. Concret, această restructurare necesită nu doar reforme legislative, ci și o schimbare de mentalitate, o cultură organizațională deschisă criticii și dialogului.

### Contextul reformelor și a provocărilor din justiție

De mai bine de un deceniu, România încearcă să își reformeze sistemul judiciar pentru a respecta standardele europene și pentru a combate corupția și criminalitatea organizată. Cu toate acestea, aceste eforturi s-au lovit de rezistența unor structuri și de așteptări mari, uneori nealiniate cu realitatea în teren.

În plus, perioadele de criză politică, cum a fost cea generată de scandalurile de corupție sau de scandaluri legate de influența politică asupra sistemului judiciar, au afectat și mai mult încrederea cetățenilor. Speranța că reformele vor aduce transformări reale a fost, în multe cazuri, umbrită de amănunte birocratice sau de întârzierea deciziilor.

### Perspective pentru viitor: clarificarea obiectivelor în slujba cetățeanului

Declarațiile Alexandrei Diaconu sunt un semnal clar că, pentru reformarea justiției, trebuie avut curajul de a recunoaște greșelile, apoi de a construi în jurul unor principii clare de transparență și responsabilitate. În acest moment, autoritățile și întregul sistem judiciar trebuie să identifică și să implementeze măsuri concrete pentru a demonstra că și-au asumat această criză de încredere.

Pentru România, următorii ani rămân cruciali în procesul de regândire a justiției. Consolidarea legilor, modernizarea infrastructurii și, mai ales, cultivarea unei culturi a integrității în rândul judecătorilor și procurorilor vor fi elemente cheie pentru a transforma dezamăgirea în încredere reînnoită.

Regăsirea respectului public pentru justiție reprezintă un pariu pe termen lung, dar și o responsabilitate pe care instituțiile trebuie s-o accepte din plin. La fel ca în orice proces de schimbare de amploare, primul pas este asumarea sinceră a problemelor și crearea unui plan coerent pentru a le aborda, pentru ca, astfel, să se poată construi o justiție cu adevărat aptă să servească interesul cetățeanului.