Primăria Sectorului 4 pornește în 2026 cu o situație financiară aparent paradoxală, dar plină de tensiuni și contradicții. În condițiile în care administrația locală anunță un excedent bugetar de aproape 10 milioane de lei, totodată se pregătește să contracteze un nou împrumut pentru a face față cheltuielilor, ridicând datoria publică la 200 de milioane de lei. Acest scenariu devine și mai complicat dacă se ia în considerare conflictul de opinie deschis între actualul edil de sector, Daniel Băluță, și primarul general Ciprian Ciucu, doi foști contracandidați la alegerile pentru Primăria Capitalei, care se acuză reciproc de gestionare defectuoasă a banilor publici.

Un excedent necheltuit, o necesitate critică

Deși în bilanțul final al anului trecut apare un surplus de aproape 10 milioane de lei, Primăria Sectorului 4 încearcă să justifice deblocarea acestor fonduri prin necesitatea urgentă de a plăti facturile restante pentru proiecte europene de mare anvergură, finanțate din fonduri nerambursabile. În total, administrația recunoaște în documente oficiale că sumele alocate pentru reabilitarea blocurilor și modernizarea școlilor nu acoperă toate cheltuielile, arătând o disfuncționalitate majoră în planificarea bugetară.

Această divergență între situația prezentată și realitatea financiară a sectorului a dus la decizia de a contracta un credit suplimentar, de 100 de milioane de lei, pe care conducerea administrative intenționează să îl majoreze până la 200 de milioane, printr-un proiect de hotărâre trimis spre aprobare Consiliului Local. În mod paradoxal, aceste fonduri sunt necesare pentru acoperirea unor costuri suplimentare ale proiectelor aflate în derulare, costuri care s-au dublat din cauza creșterii prețurilor la materii prime și la lucrările de infrastructură.

Buncărul investițiilor: costuri în creștere pentru școli și blocuri

Printre cele mai afectate proiecte se numără reabilitarea termică a blocurilor și modernizarea școlilor, dar și extinderea infrastructurii educaționale. Trei unități de învățământ sunt vizate de creșteri majore ale costurilor, în condițiile în care investiția totală pentru Școala Gimnazială Avram Iancu se ridică la 35,2 milioane de lei, iar cea pentru Școala nr. 190 a fost majorată la 94 de milioane, din care 14,5 milioane vor trebui acoperite prin împrumut. La școală nr. 194, sumele pentru principalile lucrări depășesc 43,6 milioane de lei, însă cele mai mari pinte de cheltuieli vor fi consumate de reabilitarea termică a blocurilor locative.

Această creștere a costurilor a fost anticipată încă din vara anului trecut, când indicatorii tehnico-economici au fost actualizați, însă efectele acestor ajustări au fost resimțite mult mai târziu, în condițiile în care bugetul local nu a fost pregătit pentru astfel de suprasarcini financiare.

Un dezastru financiar pe termen mediu și lung

Raportul economic prezentat în cadrul proiectului de hotărâre evidențiază o perspectivă sumbră asupra incompletărilor financiare ale Sectorului 4, cu un scenariu „pesimist” care plasează gradul de îndatorare al sectorului la apogeu în următorii ani. Conform estimărilor, nivelul datoriei va atinge aproximativ 28% din venituri în anul 2031-2033, perioadă în care plățile lunare vor deveni tot mai greu de suportat, punând în pericol stabilitatea fiscală a administrației locale.

Această decizie de creștere a datoriilor are loc într-un context de tensiuni constante între Daniel Băluță și Ciprian Ciucu, ambele părți acuzându-se reciproc pentru gestionarea ineficientă a bugetelor Capitalei și a fondurilor europene. În timp ce Băluță critică problemele administrative ale capitalei, Ciucu îl acuză pe fostul său coleg de coaliție de scheme obscure și decizii politice arbitrare, menite să favorizeze anumite proiecte și grupări de interese.

Perspectiva viitorului

Deși în prezent administrația face eforturi să justifice împrumuturile cu nevoia de a finanța proiectele prioritare, situația bugetară a Sectorului 4 rămâne fragilă. La orizont se profilează un an dificil, în care datoriile vor continua să crească, iar banii disponibili pentru investiții și servicii publice vor fi din ce în ce mai puțini. Războiul discursurilor dintre cei doi lideri locali, politicile de îndatorare și deciziile administrative vor modela în continuare peisajul bugetar al sectorului și al întregii Capitale, în condițiile în care evoluțiile legislative și financiare naționale vor influența în mod direct și local modul în care Bucureștiul va face față provocărilor financiare din următorii ani.