Primăria Sectorului 3 a avansat un proiect ambițios de supraînălțare a intersecțiilor și trecerilor de pietoni, estimat la peste 85 de milioane de euro. Inițiativa, însoțită de o serie de controverse și întrebări legate de fezabilitate și costuri, a fost adoptată recent de Consiliul Local, dar rămâne sub semnul incertitudinii legate de finanțare și de impactul real asupra siguranței rutiere.

Supraînălțarea intersecțiilor, un proiect cu costuri foarte ridicate

Planul administrației locale vizează schimbarea a 735 de intersecții și treceri de pietoni din întreg Sectorul 3. Dintre acestea, 205 sunt intersecții, în timp ce 530 sunt treceri de pietoni simple. Costul estimat pentru fiecare obiectiv de investiție depășește 115.000 de euro, suma egală cu prețul unui apartament mediu în București, ceea ce ridică semne de întrebare asupra raționamentului din spatele acestor cheltuieli.

Parlamentari și opoziție au semnalat încă de la început riscul unei cheltuieli disproporționate pentru beneficiul real al acestor lucrări. Consilierul USR Andreea Tudor s-a declarat nedumerită, afirmând că „vrem să înțelegem și noi pentru ce dăm 114.000 de euro pentru intersecție. Media cam atât iese, 114.000 de euro, echivalentul unui apartament din ziua de azi”.

Modificări de amploare și explicații privind creșterea costurilor

Inițial, proiectul prevedea supraînălțarea a aproape dublu de obiective – 1.774 în total – însă, în urma unei reevaluări, numărul a fost redus drastic, la doar 735 de intersecții și treceri. Potrivit reprezentanților proiectanților, această reducere a fost inevitabilă din cauza deosebitelor costuri legate de reamenajare, care trebuie să corespundă noilor standarde de siguranță impuse de ghidurile de finanțare.

Irina Sirijita, reprezentant VEGO, compania responsabilă de proiectare, a justificat: „Față de proiectele aprobate anterior în baza ghidului din 2024, în acest ghid ieșit în 19 noiembrie 2025 avem o suplimentare a punctajului din punctul de vedere al siguranței pe partea de iluminat, costuri suplimentare a semnalisticii, pe partea de senzori, astfel încât să atingem toți indicatorii solicitați în ghidul de finanțare”. În plus, au fost adăugate soluții tehnice pentru creșterea vizibilității și siguranței, precum garduri de protecție sau iluminare de înaltă tehnologie, menite să limiteze accidentele.

Pentru a ilustra amploarea investiției, un exemplu concret pare a fi costul unei singure intersecții supraînălțate, estimat la peste 115.000 de euro. La aceste sume, consilierul USR Adrian-Iliuță Buduroi a întrebat în ședință: „Vrem să înțelegem și noi pentru ce dăm 114.000 de euro pentru intersecție. Media cam atât iese, 114.000 de euro, echivalentul unui apartament din ziua de azi”. Reprezentanții companiei VEGO au respins aceste critici, explicând însă că astfel de investiții presupun soluții tehnice mai complexe, relativ ininteligibile la o comparare simplistă.

Finanțare, o miză complicată într-un context de incertitudine

Un aspect critic al proiectului ține de faptul că Primăria Sectorului 3 va depune o solicitare de finanțare din fonduri europene în cadrul Programului Regional București-Ilfov 2021-2027, dar suma alocată, de aproximativ 31 de milioane de euro, este sub nivelul estimat de nevoie. Autoritatea locală se bazează pe o eventuală supracontractare de 200%, o strategie controversată și riscantă într-un context în care experiența anterioară a administrației a arătat dificultăți în a atrage fondurile solicitate.

Eugen Matei, consilier local USR, a exprimat îngrijorarea: „Experiența PNRR-ului, experiențele programelor operaționale ne-au arătat că am aplicat pentru 100 și am luat pentru 10. Asta înseamnă că, pentru 90 de obiective, am avut cheltuieli care s-au pierdut.” În această situație, riscul ca proiectul să rămână în sertar vane rămâne ridicat, mai ales dacă nu va fi asigurată o finanțare completă și sustenabilă.

Reprezentanții VEGO par să fie optimiști, susținând că se vor pregăti pentru o surprinzătoare supracontractare de 200%, ceea ce ar asigura acoperirea integrală a costurilor. Dar această strategie, răspinsă și criticată de opoziție, rămâne o miză departe de a fi stabilizată, iar perspectiva realizării proiectului în condițiile actuale pare relativ incertă.

Odată cu schimbările și controversele, rămâne de văzut dacă această investiție va aduce într-adevăr sporul de siguranță promis sau dacă va rămâne o veste de poveste, costisitoare și incomplet concretizată. Forțele politice și administrația locală vor avea de navigat în continuare un teren fragil, în timp ce bucureștenii așteaptă, pe de o parte, să vadă rezultate concrete, pe de altă parte, să nu se piardă în labirintul birocratic și al promisiunilor peste buget.