Primari și autorități locale pregătesc o serie de măsuri concrete pentru a sprijini tinerii și medicii aflați în situații vulnerabile, în contextul crizei locative din București. Într-un demers recent, Primăria Sectorului 2 a propus Consiliului Local un proiect de hotărâre menită să priorizeze accesul la locuințele ANL destinate închirierii pentru această categorie de beneficiari. Decizia, pentru care se pregătește votul în ședința din 26 februarie, vine în contextul unui proces de analiză a celor 29 de dosare depuse de tineri și 40 de cereri ale medicilor rezidenți, care își doresc să se stabilească în Capitală.

Prioritatea pentru tineri și medici la locuințe ANL în Sectorul 2

În ultimele săptămâni, primăria a analizat cu rigurozitate cererile pentru locuințele din cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală, destinate în special tinerilor și medicilor aflați în rezidențiat. Din cele 29 de solicitări depuse de tineri, 21 au fost aprobate, iar alte 8 au fost respinse din cauza neîndeplinirii criteriilor de eligibilitate. În cazul medicilor rezidenți, din cele 40 de dosare evaluate, 19 au primit undă verde, în timp ce 21 au fost respinse, majoritatea pentru incomplete sau pentru neîndeplinirea condițiilor impuse. Majoritatea cererilor sunt pentru locuințe cu o sau două camere, fiind evidentă preferința pentru spațiile compacte, accesibile și funcționale.

Primarul Rareș Hopincă a declarat că proiectul de hotărâre vizează stabilirea unei ordini de prioritate, valabilă pentru anul 2026, în soluționarea cererilor: „În vederea necesității de sprijin pentru tineri și medici rezidenți, se impune aprobarea ordinii de prioritate pentru a asigura stabilitatea locativă în sector și pentru a răspunde cerințelor specifice ale acestor categorii.” Această măsură vine într-un moment în care criza locativă din București devine tot mai acută, iar autoritățile caută soluții rapide și eficiente pentru a acoperi nevoile cele mai stringente.

Criterii și condiții pentru accesul la locuințele ANL

Cerințele pentru beneficiarii locuințelor ANL sunt stricte, menite să asigure un proces de repartizare echitabil și transparent. În primul rând, cei interesați trebuie să fie majori și să aibă cel mult 35 de ani, pentru tineri, în anumite condiții. Excepție fac medicii în rezidențiat, pentru care limita de vârstă nu se aplică. De asemenea, solicitantul trebuie să nu fi deținut anterior o locuință în proprietate în București, și nici să nu beneficieze de altă locuință cu chirie sau proprietate de stat. Casetele de eligibilitate includ și activitatea în sectorul 2, cu condiția ca solicitantul să își desfășoare activitatea în această zonă, excepție făcând medicii rezidenți, care trebuie să fie în rezidențiat în București.

Cererile sunt apoi evaluate și ierarhizate în funcție de mai mulți factori: situația locativă, starea civilă, sănătatea, vechimea în cerere, nivelul de studii sau pregătire profesională, precum și situații speciale de ordin social și nivelul venitului. Astfel, autoritățile încearcă să acorde prioritate celor mai vulnerabili și celor care au cea mai mare nevoie de sprijin pentru a-și asigura stabilitatea locativă.

Context și perspective pe termen lung

Construirea și repartizarea acestor locuințe reprezintă, în mod clar, un efort al administrației locale de a combate problema deficitului de locuințe din Capitală. Mulți tineri și medici pleacă din oraș sau se confruntă cu dificultăți majore în a găsi spații adecvate pentru uzul personal sau profesional. În acest context, actul legislativ ce urmează să fie votat poate reprezenta un pas important pentru îmbunătățirea accesului la locuințe pentru aceste categorii, contribuind la stabilizarea populației tinere și a personalului medical.

Deși procesul de selecție este strict și condiționat, măsura de prioritizare poate face diferența pentru mulți tineri și specialiști, mai ales în condițiile în care piața imobiliară din București continuă să fie una dificil de accesat pentru cei cu venituri modeste. În plus, autoritățile locale par să pregătească noi planuri și proiecte pentru extinderea programelor de sprijin locativ, în speranța că vor putea răspunde, mai eficient, nevoilor și provocărilor orașului în anii următori.