Vremea nebună din martie 2026: Cum se conectează sistemele meteorologice aparent separate
Luna martie a anului 2026 a fost una de-a dreptul tumultoasă din punct de vedere meteorologic, marcând o serie de evenimente extreme și aparent contradictorii. De la căldura record din vestul Statelor Unite, cu temperaturi care au depășit frecvent 40 de grade Celsius, până la furtunile puternice și ploi torențiale din Hawaii, datele meteo au arătat o lună cu adevărat ieșită din comun. Aceste fenomene, deși par a fi izolate, sunt de fapt interconectate prin sisteme atmosferice mai ample.
Valuri de căldură și furtuni: un puzzle meteorologic global
În ciuda distanțelor geografice considerabile, sistemele meteorologice din diverse regiuni ale globului sunt strâns legate prin interacțiunile curentului jet și a undelor atmosferice. „Toate modelele globale sunt conectate prin interacțiuni ale curentului jet și unde din jurul planetei”, a explicat Daniel McEvoy, cercetător științific la Centrul Climatic Regional de Vest. Aceste modele se influențează reciproc, determinând vremea pe întregul continent.
Cercetătorii nu înțeleg încă pe deplin lanțul complex de cauze și efecte din atmosferă. Totuși, se cunoaște faptul că evenimentele care au loc și în Oceanul Pacific influențează vremea din Statele Unite. Acest efect se propagă prin mediul fluid al atmosferei, prin așa-numitele unde planetare, spune Jonathan Rutz, cercetător în domeniul atmosferei la Centrul pentru Vremea și Extremele Apei din Vest.
Activitatea este strâns legată de curentul jet, fluxuri de aer cu mișcare rapidă din emisfera nordică și sudică. Aceste fluxuri există datorită diferențelor de temperatură din atmosferă, între poli și ecuator. Aceste diferențe generează câmpuri de vânt puternice.
Kona lows și „whiplash” meteorologic: semne ale schimbărilor climatice?
În Hawaii, un sistem de joasă presiune a generat ploi abundente, fenomen cunoscut sub numele de „kona low”. Acesta este un fenomen specific iernii în regiune, aducând vânt și ploaie în zonele sub vânt ale insulelor. Cantitățile de precipitații acumulate în martie au fost impresionante, ajungând până la 132 cm pe insula Oahu. Inundațiile severe au afectat comunitățile din North Shore, unde locuințe au fost luate de ape.
În același timp, în vestul Statelor Unite, o persistență a presiunii ridicate, a condus la o lipsă de precipitații și la temperaturi care au depășit frecvent 38 grade Celsius. Daniel McEvoy a remarcat că „a fost un eveniment extraordinar” atât în ceea ce privește intensitatea, cât și durata căldurii. Temperatura maximă în Yuma, Arizona, a atins 42 grade Celsius pe 20 martie, cu 15 grade peste media normală.
Acest amestec de extreme meteorologice și schimbările rapide de temperatură, reprezintă o posibilă dovadă a încălzirii globale. Jennifer Francis, cercetător la Centrul de Cercetare Climatică Woodwell, subliniază legătura dintre valurile de căldură intense din Oceanul Pacific și influența lor asupra curentului jet, care consolidează modelele de vreme persistentă. Un studiu recent a arătat că aceste valuri de căldură extreme, ar fi fost „aproape imposibile” fără schimbările climatice cauzate de om.
Analize ulterioare vor detalia impactul acestor condiții meteorologice extreme și potențialele efecte pe termen lung asupra mediului și populației.
Sursa: Usatoday.com
