Comuna Balotești a fost aproape de a pierde un teren de 35 de hectare, planificat pentru viitorul Spitalului Româno-American pentru Copii, un proiect anunțat ca o investiție de 250 milioane de euro pentru a satisface o nevoie critică în domeniul pediatricii din România. Însă, procesul de concesionare a acestei parcele, precum și detaliile implicate, au ridicat semne de întrebare, în special în contextul controverselor legate de transparență și interesele din spatele proiectului.

Un teren de 35 de hectare, controversat încă de la început

Solicitarea de concesionare a terenului a fost depusă în 2025 și a fost însoțită de o scrisoare de intenție primitǎ de la o anumită instituție, unde se preciza că suprafața de minim 30 de hectare este esențială pentru succesul proiectului. Conducerea locală a aprobat în cele din urmă concesiunea cu majoritate de 10 din 17 voturi, în ciuda întrebărilor și nemulțumirilor exprimate de consilieri.

Primarul comunei a explicat că suprafața este necesară pentru construirea inițială a spitalului, dar și pentru eventuale extinderi viitoare: „Identificarea unui teren de minim 30 hectare reprezintă condiția esențială pentru demararea proiectului. Suprafața trebuie să permită nu doar construcția spitalului, ci și extinderile viitoare ale campusului universitar, ale centrului de cercetare și ale zonelor dedicate familiilor.” Această explicație a ridicat însă întrebări despre transparența procesului și despre motivul real pentru care a fost aprobată această suprafață mare, considerată de mulți excesivă pentru un proiect inițial de acest tip.

Însă, aventura concesionării s-a dovedit a fi plină de obstacole. În luna februarie 2026, planul de a desemna câștigătorul concesiunii a fost anulat de către consiliul local, iar investitorul implicat s-a retras, motivând că nu mai dorește terenul de la Primăria Balotești. Această retragere subită a spus foarte multe despre nesiguranța și controversele legate de întreaga procedură de atribuire.

Detaliile economice și implicările contractuale

Studiul de oportunitate atașat proiectului face referire la o scrisoare de intenție din noiembrie 2025, în care se subliniau avantajele proiectului pentru sistemul medical românesc, dar și obligațiile financiare ale concesionarului. Se vorbește despre o redevență minimă de 2,25 lei pe metru pătrat anual, pentru o durată de 49 de ani, însă suma este suspectată de o calculare greșită în documente. În plus, concesionarul ar fi fost scutit de plata redevenței în primii trei ani, pentru a putea finaliza procedurile și construcția spitalului.

Contextul economic al concesiunii ridică semne de întrebare mai ales în condițiile în care unele aspecte cheie ale contractului par să fie propuse fără o transparentă clară. În documente, se susține că proiectul răspunde unei „nevoi critice” a României, fiind considerat un model „matur și modern”, în conformitate cu bunele practici internaționale, însă detaliile financiare și procesul de selecție ar fi putut fi manipulate pentru a favoriza anumite interese.

Ce urmează pentru terenul din Balotești?

Retragerea investitorului și anularea hotărârii de concesiune au aruncat o umbră asupra proiectului, iar întrebările legate de transparența și corectitudinea procesului rămân fără răspuns. În prezent, terenul de 35 de hectare rămâne în afara controlului, iar comunitatea locală și autoritățile se află în faza de reevaluare a pasilor următori. În tot acest timp, discuțiile despre nevoia de transparență și despre corectitudinea procesului de concesiune devin tot mai intense, într-un context în care interesele financiare și cele ale sănătății publice trebuie căutate în egală măsură.

Întrebările rămân însă deschise: Cine a fost cu adevărat în spatele acestor demersuri? Care sunt realele motive pentru care terenul de 35 de hectare a fost atât de controversat încă din primele etape ale proiectului? Și mai ales, cum va arăta pe termen lung deznodământul acestei situații complicate, în care interesele locale, naționale și private se întrepătrund în mod subtil, dar profund? În pragul unor decizii decisive, comunitățile și factorii de decizie trebuie să cântărească cu maximă atenție următorii pași, pentru a nu pierde încrederea în procesul de dezvoltare și în promisiunea unui sistem medical mai performant.