Salariul net mediu a crescut cu 3,4% în trimestrul doi din 2025 față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 5.754 de lei (1.099 euro). Această creștere marchează o încetinire față de 3,9% în primul trimestru și 7,8% în trimestrul doi din 2025.
Eroziunea puterii de cumpărare
În paralel, inflația prețurilor de consum a atins 10,7% în trimestrul doi din 2025, în creștere față de trimestrul precedent și dublă față de aceeași perioadă a anului trecut. Din această cauză, salariile nete au pierdut din valoarea reală, înregistrând o scădere de 6,6% în trimestrul doi, comparativ cu o scădere de 5,2% în primul trimestru.
Puterea de cumpărare a gospodăriilor a stagnat în prima jumătate a anului 2025, pe fondul primului pachet de măsuri bugetare. Situația s-a deteriorat la mijlocul anului 2025, după ce al doilea pachet a avut un impact inflaționist semnificativ.
Privind pe termen mai lung, salariul net mediu a revenit la nivelul din primele luni ale anului 2024, dar rămâne peste valorile înregistrate în 2023. Cu excepția bonusurilor de sfârșit de an și de Paște, salariul real mediu a rămas destul de stabil de când inflația a început să crească în iulie-august anul trecut. Mici scăderi reale în sectorul bugetar, cauzate de salarii nominale fixe, sunt compensate de mici creșteri reale în sectorul privat.
În euro, salariul net mediu a scăzut cu 0,6% în trimestrul doi din 2025 față de anul precedent, ajungând la 1.099 euro. Aceasta reprezintă prima scădere nominală anuală negativă în peste un deceniu.
Impactul asupra vânzărilor cu amănuntul
Impactul asupra vânzărilor cu amănuntul a fost vizibil. Volumul vânzărilor cu amănuntul s-a contractat cu 5,4% în trimestrul doi din 2025, după o contracție de 5,9% în primul trimestru. Această tendință sugerează o presiune sporită asupra bugetelor gospodăriilor, care duce la o reducere a cheltuielilor de consum.
Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) indică o imagine economică complexă, unde creșterea nominală a salariilor nu reușește să țină pasul cu rata inflației. Această discrepanță erodează puterea de cumpărare a populației și afectează consumul intern, un motor important al economiei. Situația reflectă provocările cauzate de presiunile inflaționiste persistente și de măsurile fiscale adoptate pentru a le contracara.
