Conform Economistul.ro: O campanie de dezinformare rusă, denumită Storm-1516, și-a redirecționat semnificativ activitatea către Franța și Germania, pe măsură ce aceste state europene au preluat o pondere mai mare în sprijinul acordat Ucrainei. O investigație NewsGuard, analizată de Center for European Policy Analysis (CEPA), relevă lansarea a cel puțin 34 de narațiuni false între ianuarie 2025 și februarie 2026, distribuite prin aproximativ 175.000 de postări și articole, cu un impact de 274 de milioane de vizualizări doar pe platforma X.
Concentrarea pe Germania și Franța
Operațiunea Storm-1516, atribuită ecosistemului de propagandă rus, și-a intensificat prezența în Franța și Germania după ce sprijinul militar și financiar din partea Statelor Unite pentru Ucraina a înregistrat o diminuare. Cercetătorii constată că această mutare strategică a vizat direct actorii europeni care au devenit esențiali în susținerea Kievului.
Narațiunile false lansate au fost concepute pentru a submina sprijinul public din aceste țări, sugerând că ajutorul acordat Ucrainei ar afecta negativ nivelul de trai al cetățenilor europeni și ar consuma resurse necesare investițiilor interne. De asemenea, s-a amplificat retorica privind riscul sporit de implicare directă a Europei în conflict. Alegerea Franței și a Germaniei ca ținte principale se explică prin rolul lor central în sprijinirea Ucrainei și prin influența deciziilor acestora asupra politicii europene.
Inteligența artificială și răspândirea dezinformării
Analiza CEPA subliniază cum instrumentele de inteligență artificială (AI) pot accelera producția de conținut fals sau manipulator. Serviciul European de Acțiune Externă a semnalat deja integrarea AI în operațiunile de manipulare informațională ruse și chineze, utilizată pentru generarea rapidă și la scară largă a imaginilor, clipurilor video și altor materiale.
Există indicii privind utilizarea de modele AI dezvoltate în China de către actori asociați operațiunilor ruse de influență, sugerând o formă de cooperare digitală între Moscova și Beijing. Totuși, cercetătorii fac distincția între operațiuni ruse specifice, sisteme tehnologice chineze și narațiuni care se pot suprapune, evitând concluzia unei structuri unice ruso-chineze coordonatoare.
Provocările reglementării platformelor digitale
Un obstacol major pentru autoritățile europene este migrarea rapidă a narațiunilor false între platforme aflate sub diferite regimuri de supraveghere. X, desemnată platformă online foarte mare în baza Digital Services Act (DSA), este supusă unor obligații stricte de evaluare și reducere a riscurilor sistemice. Comisia Europeană a amendat deja X cu 120 de milioane de euro în decembrie 2025 pentru încălcări ale obligațiilor de transparență și a deschis noi investigații privind funcționalitățile sale.
În contrast, platforme precum Telegram nu se află sub același nivel de supraveghere directă din partea Comisiei, permițând narațiunilor să circule cu mai mare ușurință în spații cu instrumente de intervenție mai limitate. Această situație afectează și statele candidate din Balcanii de Vest, unde legislația UE privind platformele digitale nu este încă pe deplin implementată. Mesajele de descurajare a sprijinului pentru Ucraina pot fi adaptate pentru a viza credibilitatea procesului de extindere UE.
Eficiența limitata a dezinformării
Un exemplu relevant este campania electorală din Ungaria din aprilie 2026, care a inclus conținut generat cu AI și mesaje axate pe costurile sprijinului pentru Ucraina. Cu toate acestea, rezultatul alegerilor a fost o victorie categorică pentru partidul Tisza, condus de Peter Magyar, demonstrând că expunerea la conținut manipulator nu garantează atingerea obiectivelor politice.
Analiza CEPA subliniază că, pe lângă reglementarea platformelor, sunt esențiale jurnalismul independent, verificarea informațiilor, educația media și capacitatea liderilor politici de a explica rațional motivele sprijinului pentru Ucraina. Operațiunile moderne de influență, ce combină producția ieftină de materiale cu AI, rețele de conturi și site-uri clonate, necesită o reacție publică și instituțională rapidă și coordonată.
În 2025, operațiunea Storm-1516 a lansat 34 de narațiuni false vizând Franța și Germania, distribuite prin peste 175.000 de postări, cu un total de 274 de milioane de vizualizări pe X.
Sursa: Economistul.ro
