Bucureștiul, orașul cu o istorie în straie de amintire, devine din ce în ce mai mult un teren fertil pentru exploratori urbani și documentariști pasionați. Recent, locul său de povești și clădiri încărcate de istorie s-a transformat într-un subiect de interes internațional, odată cu difuzarea unui documentar realizat de canalul franco-german ARTE, dedicat ruinelor capitalei noastre. Noul film are în centrul atenției un bărbat cunoscut sub pseudonimul „Reptilianul”, un explorator urban cu o lungă experiență în descifrarea tainelor uitate ale orașului, și oferă o perspectivă incisivă asupra patrimoniului istoric din București, în expansiune spre dispariție.

### Jerbe de istorie uitată sub ochii noii generații

Datorită activităților de „urbex” (explorare urbană), Alex Iacob, dvs. proiectul „Reptilianul”, a pătruns în peste 16 ani în taina clădirilor părăsite din București, dezvăluind povești ascunse din domeniul arhitecturii de altădată. Într-un interviu recent pentru Buletin de București, el mărturisește că nu a pornit cu intenția artistică, ci mai degrabă dintr-o curiozitate de a descoperi ce se află dincolo de fațadele rupte sau ferecate, acolo unde timpul pare să fi înghețat.

Sub pseudonimul „Reptilianul”, el simte nevoia unei identități care să-i permită să patrundă în zone invizibile, adesea neajutată de prejudecățile societății. Urban exploratorii ca el cred cu tărie că aceste spații abandonate „funcționează ca niște camere de reflecție, unde orașul își arată fisurile reale și memoria nealterată de unele intervenții moderne”. În urmă cu 16 ani, începuturile au fost departe de aceste perspective sistematice, însă dorința de a arhiva și înțelege a transformat activitatea sa într-un demers de mapping cultural și istoric.

### Patria ruinelor și simbolurile uitate

Pe măsură ce descoperirile s-au adunat, proiectul lui Iacob a evoluat spre o cartografiere a simbolurilor arhitecturale uitate ale capitalei. În special, el a studiat și documentat prezența frecventă a simbolurilor vegetale și antropomorfe, care apar pe fațade vechi din zona stilului Belle Époque. Un motiv vegetal, de origine simbolistică, devine astfel o cheie pentru înțelegerea noastră despre înțelesurile ascunse ale clădirilor din perioada de glorie a Bucureștiului de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial.

Proiectul dus de Iacob în colaborare cu echipa de la ARTE, intitulat „Explorare urbană în România: salvarea ruinelor”, urmărește nu doar documentarea stării clădirilor abandonate, ci și sensibilizarea față de patrimoniul vulnerabil al orașului. În acest context, regizorii și cercetătorii încearcă să pună în lumină valoarea acestor structuri ca fiind mai mult decât artefacte ale trecutului — ele sunt martori ai evoluției urbane, fragili și în pericol de a fi irecuperabil pierdute.

Dincolo de reluarea acestor explorări, Iacob a inițiat și un proiect de cercetare aprofundată, axat pe simbolistica arhitecturală, în special pe simbolurile vegetale și antropomorfe frecvent întâlnite în arhitectura veche a Bucureștiului. Motivul „Omul Verde”, o figură frecventă pe clădirile vechi, devine astfel cheia pentru înțelegerea unei imagini mai ample a identității urbane, de multe ori ascunsă sub straturile diverselor straturi de modernizare.

Producția de televiziune a ARTE poate fi urmărită online și promite să ofere o perspectivă diferită asupra orașului, dincolo de zgomotul cotidian, insuficient în a arăta fragilitatea și frumusețea nerezolvată a patrimoniului local. În timp ce Bucureștiul se confruntă cu presiunea excluderii arhitecturii istorice din cauza dezvoltării imobiliare agresive, astfel de proiecte aduc în prim plan importanța protecției și conservării acestor mărturii ale trecutului nostru.

În ultimele săptămâni, interesul pentru patrimoniul uitat s-a intensificat, iar autoritățile par să fie tot mai deschise către reevaluarea strategiilor de gestionare a acestor spații. În următoarea perioadă, așteptăm să vedem dacă inițiative precum cea a lui Iacob vor contribui la conștientizarea necesității unei conservări mai atente a orașului, în timp ce Bucureștiul continuă să își scrie, pas cu pas, propria istorie pe sicriele modernizării rapide.