Romsilva contrazice raportul Corpului de Control al Ministerului Mediului, reluând controversele legate de porțiunea de drum forestier din Pădurea Băneasa, considerată de autorități nelegală și sursă de conflicte între autorități, activiști și dezvoltatori imobiliari. În contextul recentelor verificări ale Ministerului Mediului, care au impus măsuri dure pentru demolarea unor lucrări neconforme și readucerea terenului la starea inițială, conducerea Regiei Naționale a Pădurilor (Romsilva) a venit cu o explicație diferită, încercând să clarifice situația și să-și apere poziția.

Rabătare bazată pe documente istorice și atribuții statului

Romsilva susține că drumul forestier vizat, cu o lungime de aproape 1,5 kilometri, nu este o construcție recentă, ci o infrastructură veche, datând din perioada comunistă. Reprezentanții instituției invocă documente din anii ’70, în special Hotărârea Nr. 1068 din 1972, emisă de Guvern, activitate continuată și reflecționată în amenajamente silvice din anii ’74 și ’82. Potrivit conducerii Romsilva, acest drum a fost folosit oficial și a făcut parte din proprietatea publică a statului încă de la acea vreme, fiind administrat de Ocolul Silvic București.

„Drumul respectiv se află în proprietatea publică a statului, fiind administrat de Ocolul Silvic București și figurează în amenajamentele silvice ca ”alee modernizată pentru vehicule” și ”drum forestier și de agrement”, pietruit, cu lungimea de 1.522 metri”, se arată în comunicat. În plus, conducerea Regiei subliniază că drumul nu a fost nici vreodată retrocedat și a rămas parte integrantă a proprietății statului, fiind gestionat în mod legal pe documente oficiale.

Disparitia de pe hărți și controversa documentară

Cei din Romsilva indică și o serie de inconsistențe legate de reprezentarea drumului în hărțile oficiale, unele din ultimele decenii. Problemele apar din cauza unei „erori materiale” apărute în amenajamentele silvice din 1991, care a dus la trunchierea parțială a drumului în hărți, iar în evidențe acesta a fost în continuare menționat ca fiind de 0,89 hectare, așa cum arată și documentele oficiale. Această situație a persistat până în 2020, când a fost corectată prin noul amenajament silvic, urmat de aprobarea formală și ordinul ministrului din mai 2023, după un proces lung de verificări și avizări.

Reacția Romsilva nu se oprește aici, acestea afirmând că orice eroare de reprezentare în hărți nu a afectat statutul legal al drumului, care a fost gestionat întotdeauna în condițiile legii. În același timp, angajații Regiei susțin că tocmai această corectare a clarificat statutul juridic al drumului, eliminând astfel orice interpretare contrară.

Controverse în teren și acuzații de ilegalitate

În contrast cu poziția Romsilva, inspectorii Corpului de Control al Ministerului Mediului au constatat că pe teren nu există documente care să permită schimbarea categoriei de folosință sau autorizații pentru reabilitarea și construcția unui drum nou sau reabilitat cu anvergură. Potrivit raportului, segmentul de drum care leagă zona rezidențială de restul pădurii a fost interpretat de inspectori ca fiind o linie parcelară, nu un drum autorizat. Mai mult, s-au semnalat și probleme de ordin procedural, inclusiv lipsa avizelor și a actelor de autorizare pentru astfel de lucrări.

Aparitudinea Romsilva nu s-a situat însă numai în documente, ci și în modul în care conducerea regiei a gestionat situația pe teren. Conform unora, lucrările de reparație au fost făcute pe infrastructură existentă, fără a depăși limitele legii, iar cheltuielile, inițial suportate din fondurile regiei, urmează să fie recuperate.

Dat fiind însă acest raport, Ministerul Mediului a solicitat anularea contractelor încheiate cu dezvoltatorii imobiliari și readucerea zonei la starea inițială de pădure neatinsă, accentuând astfel lupta pentru controlul și protejarea Pădurii Băneasa. Disputa devine astfel o oglindă a tensiunilor dintre interesele de dezvoltare urbană și necesitatea conservarii spațiilor verzi, într-un context în care și implicarea altor actori, precum actori civici și instanțele de judecată, contribuie la dinamica situației.

Cele mai recente evoluții indică faptul că procesul legal pentru clarificarea situației drumului și statutului său rămâne deschis, iar în timp ce autoritățile și activiștii își continuă lupta pentru control, pădurea Băneasa devine tot mai mult un simbol al controverselor legate de urbanizare, transparență și conservare. Rămâne de urmărit dacă și cum va fi stabilit definitiv statutul legal al acestei infrastructuri, un element cheie în disputele pentru controlul unui spațiu natural urbanizat, dar și un spațiu de luptă pentru cei care doresc să păstreze trecutul și natura neatinsă.