Un studiu recent realizat de Ipsos pentru Edge Institute evidențiază dorința românilor de a implementa o școală digitalizată, adaptată vremurilor actuale. Acest proces de digitalizare în educație a înregistrat progrese semnificative în ultimul an, reflectând o deschidere crescută față de tehnologii moderne în sistemul de învățământ.

Schimbările în percepția privind digitalizarea în educație sunt evidente. În 2024, doar 63% dintre români considerau digitalizarea o soluție benefică, în timp ce în 2025 procentul a crescut la 70%. Tinerii din Generația Z și marile orașe sunt cei mai entuziaști, însă Bucureștiul se află sub mediile naționale, având un scor de 3,3 din 5 pentru digitalizare, comparativ cu media de 3,6.

Rezultatele studiului arată credința în potențialul tehnicii de a îmbunătăți calitatea școlii, fiind susținută de peste 70% dintre respondenți. De exemplu, 76% dintre elevi și 73% dintre profesori consideră digitalizarea ca un pas benefic pentru sistem. În plus, majoritatea părinților se arată interesați de integrarea tehnologiei, pe măsură ce o percep ca pe o oportunitate pentru o educație mai atractivă și eficientă.

Directorul Edge Institute, Robert Berza, subliniază că investițiile în digitalizare înseamnă investiții în elevi și în viitorul economiei. Studiul indică viziunea asupra școlii din 2030: programe flexibile, resurse digitale interactive, realitate augmentată și evaluări online, toate vizând o predare mai personalizată și mai atractivă.

În prezent, însă, calitatea percepută a sistemului educațional rămâne modestă, cu o notă medie de 6,7 din 10. Majoritatea respondenților consideră sistemul prea axat pe memorare și pe pregătirile pentru examene, neacordând suficientă importanță competențelor digitale, muncii în echipă și comunicării.

Barierele principale ale digitalizării în învățământ implică dotări insuficiente, costuri suplimentare pentru părinți și pregătirea inadecvată a profesorilor. Aproximativ 35% se tem de dependența de dispozitive, iar 33% de distragerea elevilor de la obiective. Probleme precum siguranța online și cyberbullying-ul completează lista de obstacole.

De asemenea, respondenții consideră că Ministerul Educației trebuie să fie principalul coordonator al digitalizării, sprijinit de inspectorate și unitățile școlare. Rolul ONG-urilor și al companiilor private este perceput ca secundar, deși acestea pot contribui cu soluții inovatoare și resurse tehnice.

Printre avantajele tehnologice, românii văd platformele cu feedback automatizat, aplicațiile de învățare gamificate și alternativele mai ieftine la meditații. În același timp, temerile legate de pierderea contactului uman și problemele de siguranță online rămân, fără a crea insurmontabil frustrări pentru cadrele didactice.

Pentru a avansa spre o educație digitală reală, este necesară investiția în echipamente precum table interactive, calculatoare și conexiuni stabile. În paralel, formarea continuă a profesorilor este esențială pentru o integrare eficientă a noilor tehnologii.

Viitorul școlii din România depinde de cooperarea autorităților și de capacitatea de adaptare a sistemului. Elevii, părinții și profesorii sunt pregătiți pentru schimbare, dar așteaptă implementarea unor soluții concrete și strategii clare.

Studiul Ipsos arată un sprijin public puternic pentru digitalizarea educației, însă succesul va depinde de voința decidenților și monitorizarea continuă a evoluțiilor. Optimizarea proceselor și informarea constantă rămân cheia progresului în sistemul educațional.