Conform Descopera: Peste două treimi dintre români se gândesc constant la mâncare, chiar și atunci când nu le este foame, un fenomen ce poate avea un impact negativ asupra stării mentale și fizice, conform unui studiu realizat pe un eșantion de 1.319 respondenți.
Gânduri persistente legate de alimentație
Studiul arată că 71% dintre participanți manifestă gânduri legate de mâncare în afara momentelor de foame, iar pentru 27% dintre aceștia, aceste gânduri sunt frecvente sau foarte frecvente. Doar 17% dintre români consideră acest comportament o lipsă de voință, în timp ce o treime (33%) îl asociază cu factori externi precum stresul, emoțiile sau mediul social. Această prezență constantă a gândurilor despre mâncare poate deveni o povară, afectând calitatea vieții sociale și starea generală de bine.
Mâncatul emoțional, o realitate pentru mulți români
Mâncatul pe fond emoțional este o altă problemă frecventă. 21% dintre respondenți recunosc faptul că mănâncă pe ascuns sau evită să fie văzuți consumând anumite alimente. De asemenea, 77% dintre români admit că mănâncă, cel puțin ocazional, ca răspuns la stres, tristețe, anxietate, plictiseală sau oboseală. Doar 39% dintre aceștia declară că mănâncă preponderent atunci când le este foame, iar pentru aproape 10% din respondenți, mâncarea reprezintă o formă de consolare.
Frustrarea și vinovăția sunt sentimente comune după episoadele de mâncat considerate excesive. 7 din 10 români se simt nemulțumiți de cantitatea de mâncare consumată, recurgând la diverse metode de compensare. Restricțiile alimentare sunt practicate de 21% dintre aceștia, 14% apelează la sport suplimentar, un procent similar sare peste alte mese, iar 12% se angajează în autocritică și reproșuri mentale. Doar un mic procent, de 6,7%, resimte plăcere după ce a mâncat mai mult decât și-a propus.
Declanșatori și presiunea imaginii corporale
Mediul înconjurător joacă un rol semnificativ în declanșarea poftei de mâncare. 37% dintre respondenți se declară expuși frecvent la imagini, reclame și conținut media cu tentă alimentară. Principalii declanșatori ai poftei de mâncare sunt mirosul alimentelor, urmat de vitrinele și rafturile magazinelor (10%) și reclamele TV sau online (7%).
Presiunea legată de aspectul fizic, mai ales înaintea perioadelor de vacanță, este resimțită de peste jumătate dintre respondenți (53%), care simt o astfel de presiune cel puțin uneori. Pentru 23% dintre aceștia, această presiune apare frecvent sau foarte frecvent. În sezonul estival, 48% dintre români se abțin de la dulciuri și tentații alimentare, 19% intensifică activitatea fizică, 14% încearcă să slăbească pentru costumul de baie, iar 8% apelează la soluții de gestionare a greutății, inclusiv tratamente medicamentoase.
Studiul subliniază gravitatea obezității în România, considerată o provocare majoră de sănătate publică. Conform raportului World Obesity Atlas 2025, 39% dintre adulții români trăiesc cu obezitate, iar peste 70% se află în categoria de suprapondere și obezitate. Deși 51% dintre români au încercat să mănânce mai echilibrat sau au ținut dietă în ultimul an, doar un procent mic a solicitat sprijin specializat: 3% au mers la medic, 3% la nutriționist, 1% la psiholog sau terapeut, iar 4% au apelat la soluții de gestionare a greutății.
Sursa: Descopera
