Nivelul de încredere în ONG-uri rămâne constant, chiar și într-un climat social tumultuos

În urmă cu câțiva ani, organizațiile neguvernamentale din România întâmpinau același nivel de încredere din partea populației ca și în prezent, conform unui sondaj realizat recent. Într-un context social marcat de crize multiple, polarizare accentuată și o generalizată neîncredere în instituțiile statului, aceste rezultate adaugă un nou strat de înțelegere asupra percepției publice față de sectorul neguvernamental. Pe fondul unei societăți când încrederea în autorități și în sistemul public pare a se eroda, rămâne surprinzător faptul că percepția față de ONG-uri își păstrează stabilitatea, apropiindu-se de 50%.

### Încredere în ONG-uri: o constanță în vremuri de criză

Potrivit datelor, peste jumătate din populație încă își arată încrederea în organizațiile non-guvernamentale, în ciuda unei atmosfere sociale tensionate și a unui mediu politic contestat. Această constatare survine în condițiile în care, în ultimii ani, încrederea în instituțiile statului, precum și în mass-media, a fluctuat și a fost adesea pusă sub semnul întrebării. În confruntarea cu această realitate, ONG-urile își păstrează statutul de piloni ai societății civile, fiind percepute atât ca actori importanți în asumarea unor responsabilități sociale, cât și ca organizații care încearcă să îmbunătățească situația în ciuda obstacolelor.

### Neîncrederea generalizată și impactul asupra sectorului ONG

În același timp, sondajul relevă un nivel relativ constant de neîncredere față de ONG-uri, ceea ce indică dificultățile acestora în modificarea percepției publice, în condițiile unei societăți divizate. „Deși nu sunt percepute ca fiind unele dintre cele mai credibile entități, ONG-urile joacă un rol esențial în promovarea transparenței și în garantarea unor cauze sociale importante,” explică specialiștii. Această dualitate – respectul și scepticismul – pare a fi o ilustrație fidelă a complexității relației dintre societate și sectorul neguvernamental în România.

### Contextul socio-politic și influența asupra percepției

Factorii care contribuie la această situație sunt bine documentați: încrederea în instituțiile publice, cum ar fi politicul sau autoritățile locale, a fost în scădere continuă, iar polarizarea accentuată a generat o divizare a opiniei publice. În acest mediu, ONG-urile sunt adesea percepute fie ca parteneri indispensabili în soluționarea problemelor sociale, fie ca organisme suspectate de influențe externe sau de interese ascunse. Fenomenul nu este singular pentru România: alte țări din zona est-europeană se confruntă cu dileme similare, însă specificul local impune o analiză nuanțată.

### Perspective și provocări pentru sectorul ONG

Lipsa unei încrederi totale nu împiedică, însă, ONG-urile să-și continue activitatea, ba chiar să încerce să devină mai transparente și mai aproape de nevoile cetățenilor. Într-o societate în care încrederea instituțională a încetinit să crească, aceste organizații devin un argument de solidaritate, de activism social și de implicare civică. Regândirea strategiei de comunicare și de implicare ar putea fi cheie pentru a consolida această relație în timp, mai ales în fața provocărilor globale precum criza climatică, migratorie sau economică.

În timp ce încrederea în instituții pare a fi în permanență în declin, sectorul neguvernamental pare să păstreze o reziliență neașteptată, oferind speranța unei societăți civice mai solide și mai implicate. Totodată, noile generații, mult mai conectate și mai informate, pot juca un rol esențial în schimbarea acestei percepții, fie prin implicare directă, fie prin susținerea inițiativelor civice. Într-un astfel de peisaj, ONG-urile din România vor trebui să continue adaptarea și să caute modalități inovatoare de a câștiga încrederea publicului, chiar și în cele mai dificile vremuri.