România, în întârziere în reglementarea inteligenței artificiale: riscuri și oportunități

Inteligența artificială nu mai este o tehnologie de laborator sau un subiect de vânat pentru cercetători din Silicon Valley. Ea s-a instalat deja în viețile noastre, influențând de la conținutul pe care îl consumăm pe rețelele sociale, până la deciziile financiare, medicale sau profesionale care ne afectează direct. Cu toate aceste extinderi, întrebarea esențială rămâne: cât de bine pregătiți suntem să gestionăm această transformare profundă?

Algoritmi care modelează percepțiile și pericolele dezinformării

O temă tot mai dezbătută în spațiul public și în cercurile de decizie o reprezintă influența platformelor de social media asupra opiniei publice. Deputatul Andrei Baciu atrage atenția că „social media nu mai este o piață liberă de idei, ci un spațiu filtrat de algoritmi care pot amplifica dezinformarea, radicaliza opinii sau manipula emoții.” El explică faptul că, pe Facebook, o parte semnificativă din conținutul afișat nu provine de la pagini urmărite direct, ci din surse generate de algoritmi, iar TikTok analizează fiecare interacțiune pentru a construi bule informaționale personalizate.

Această realitate ridică semne de întrebare cu privire la transparența și responsabilitatea acestor sisteme automate. În lipsa unor reguli clare, algoritmii pot favoriza răspândirea știrilor false și pot adânci diviziunile sociale, având un impact profund asupra opiniilor și comportamentelor utilizatorilor. „Fără reguli clare, nimeni nu știe ce decizii iau acești algoritmi”, avertizează Baciu, subliniind pericolul unei autonomii aproape totale a acestor entități digitale.

Impactul AI în domeniul financiar, sănătate și muncă

Rolul inteligenței artificiale în sectorul economic și social devine tot mai vizibil, dar nu fără riscuri. În domeniul financiar, algoritmii decid acordarea creditelor pe baza unor volume enorme de date personale. Acest proces, deși rapid și eficient, are în vedere și riscul apariției unor discriminări pe criterii de gen, vârstă sau etnie. În plus, persoanele afectate nu beneficiază de explicații clare sau mecanisme de contestare, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la echitatea și transparența deciziilor automate.

În piața muncii, utilizarea AI pentru recrutare a devenit o practică obișnuită. După cum explică Baciu, „primul ‘recrutor’ care îți citește CV-ul este adesea un algoritm”. Aceasta înseamnă că multe companii folosesc sisteme de screening automate, iar unele studii arată că aceste sisteme favorizează anumite categorii și discriminează altele, chiar și în cazul calificărilor similare.

În sănătate, inteligența artificială găsește aplicații promițătoare în diagnosticare timpurie a bolilor grave, cum ar fi cancerul pulmonar. Cu toate acestea, există riscul unor decizii opace, neclare pentru pacienți sau medici, în prioritizarea tratamentelor sau gestionarea cazurilor. Baciu punctează că „în lumea AI, prezența unui ‘human in the loop’ devine esențială. Tehnologia trebuie să sprijine decizia umană, nu să o înlocuiască fără responsabilitate”.

România, în pasul secund în reglementare

Dreptul și reglementarea în domeniul inteligenței artificiale sunt inevitabil legate de capacitatea țării de a anticipa și de a gestiona riscurile acestei tehnologii. În august 2024, Uniunea Europeană a adoptat un regulament comprehensiv privind AI, însă România se află în întârziere. Termenul pentru desemnarea unei autorități naționale competente a fost deja depășit, iar țara noastră nu a făcut pașii necesari pentru implementare.

Altfel spus, alte state membre s-au mobilizat rapid. Spania a creat prima agenție de supraveghere a AI din UE, Italia a adoptat legislație proprie, iar Germania dispune de o comisie parlamentară cu atribuții vizibile în domeniu. România trebuie să își alinieze rapid legislația și infrastructura dacă nu vrea să rămână în urmă și să nu lase loc pentru dezvoltări nesupervizate sau chiar periculoase.

Deși evidențiază avantajele strategice ale României, precum forța de muncă specializată în IT și potențialul energetic pentru infrastructură, Baciu subliniază că acum există o oportunitate dar și o responsabilitate. O comisie parlamentară dedicată, cu atribuții clare în monitorizarea riscurilor și în elaborarea legislației, ar fi primul pas pentru a asigura o utilizare responsabilă a AI.

Pe măsură ce această tehnologie avansează, perspectivele pentru România depind de viteza cu care statul va putea crea un cadru legal clar, garantând protejarea drepturilor cetățenilor și promovând inovația responsabilă. Într-un viitor apropiat, acea combinație de tehnologii avansate și reguli solide va decide dacă țara este capabilă să valorifice pe deplin potențialul inteligenței artificiale în beneficiul societății.