Conform Economica: Moody’s menține ratingul de țară al României la Baa3, ultimul nivel înainte de categoria „junk”, dar cu o perspectivă negativă, subliniind riscuri majore în implementarea programului de consolidare fiscală. Agenția de rating compară situația României cu cea a Ungariei, ambele pe ultima treaptă de rating recomandat investițiilor, însă România se confruntă și cu intrarea în recesiune, un efect advers grav al măsurilor fiscale.nnAgenția de rating Moody’s a confirmat ratingurile Guvernului României pentru emitent și datoria senior negarantată pe termen lung la nivelul Baa3, menținând totodată și perspectiva negativă. Această decizie reflectă preocupările legate de riscurile de implementare asociate programului ambițios de consolidare fiscală, în ciuda unor progrese inițiale în reducerea deficitului bugetar.nnContextul politic dificil, marcat de adoptarea moțiunii de cenzură și fragmentarea politică, sporește riscul ca procesul de consolidare fiscală să-și piardă din avânt. Următoarele luni vor fi cruciale pentru evaluarea capacității României de a menține sprijinul politic necesar unei ajustări fiscale durabile și de a implementa măsuri structurale pentru stabilizarea și sustenabilitatea datoriei pe termen lung.nnDecizia Moody’s de a menține ratingurile la Baa3 ia în considerare progresele inițiale în cadrul programului de consolidare fiscală, care încetinesc ritmul de creștere a datoriei publice. De asemenea, integrarea României în UE, potențialul de creștere economică și nivelul de bunăstare sunt factori pozitivi. Cu toate acestea, profilul de credit este limitat de vulnerabilitatea la riscuri de eveniment, inclusiv situația politică internă, expunerea la riscuri geopolitice din proximitatea conflictului din Ucraina și deficitele mari ale contului curent.nnPlafoanele de țară pentru obligațiunile pe termen lung, atât în moneda națională, cât și în valută, rămân neschimbate la nivelul A2. Diferența dintre plafonul pentru moneda națională și ratingul suveran indică o implicare moderată a statului în economie, o predictibilitate moderată a acțiunilor guvernamentale și riscuri moderate de vulnerabilitate politică și externă.
Evaluarea S&P: România, cea mai slabă economie din regiune
nnAgenția de rating S&P, care urmează să se pronunțe asupra ratingului României pe 2 octombrie, subliniază că țara noastră se află în cea mai slabă poziție economică din regiune. S&P plasează România pe ultima poziție cu recomandare de investiție, iar șansele de retrogradare sunt considerate destul de mari, mai ales dacă mediul politic nu se stabilizează până atunci.
Datoria României, ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB), va fi una dintre cele mai mari din regiune în 2026 și 2027, atingând 61,6% anul acesta și 63,6% anul viitor. Aceste date, furnizate de S&P, marchează o veste proastă, deoarece nivelul redus al datoriei a fost un atu important al economiei românești.nnCreșterea economică este estimată la zero, România urmând să fie singura țară din regiune aflată în recesiune anul acesta. Economiile din Europa Centrală și de Sud-Est sunt proiectate să crească cu peste 2%, cu excepția României și a Slovaciei.nnUn alt indicator îngrijorător este deficitul contului curent, estimat de S&P la 7,2% la final de 2026, de două ori și jumătate peste media regională. Acest indicator, o problemă constantă pentru România, poate duce la „aterizări forțate” atunci când se ajustează.
Fitch, reticentă în ciuda confirmării ratingului
nnȘi Fitch, care a confirmat recent ratingul României, are rezerve asupra situației țării. Agenția a fost convinsă să nu retrogradeze calificativul mai mult sub promisiunea că România va lua în serios programul pentru intrarea în Zona Euro, ceea ce ar implica o disciplină bugetară mai strictă. Totuși, analiza Fitch subliniază suspiciunile și problemele structurale ale economiei românești.
Sursa: Economica
